MULTIMEDIA

 
Alte articole din Arhitectura Data publicarii: Miercuri, 16 Aprilie 2014

Niels Auner, arhitectul ce a contribuit în 40 de ani la restaurarea a peste 100 de biserici de lemn

auner_niels.jpgCu peste 100 de biserici de lemn, monumente istorice, la care a contribuit cu proiecte de restaurare în ultimele patru decenii, arhitectul Niels Auner este el însuşi un "monument", aşa cum sugestiv îl numea unul dintre meşterii cu care a lucrat de-a lungul timpului.
Ajuns aproape de sfârşitul de carieră, arhitectul ce a pus bazele normelor privind restaurarea monumentelor de lemn se întreabă cine îl va urma în acest domeniu în care meseria nu se învaţă la şcoală, ci pe şantierele de restaurare. Nu în ultimul rând, Niels Auner crede că biserica ar trebui să se implice mai mult în repararea şi restaurarea bisericilor de lemn, în detrimentul "monştrilor" de beton ce au apărut în întreaga ţară.

Niel Auner a obţinut diploma de arhitect în 1970, la Institutul de arhitectură "Ion Mincu" Bucureşti, prima sa lucrare importantă fiind, în 1973, mutarea bisericii de lemn de la Onceşti în Muzeul Satului de la Sighet.

"Eu am vrut să fac construcţii navale şi n-am putut din cauza ochilor, nu m-au admis şi atunci m-am 'mulţumit' cu arhitectura. Bunicul meu a fost tâmplar de mobilă de artă şi toată copilăria mea cea mică mi-am petrecut-o prin talaşuri, printre tot felul de scule de tâmplărie. Cred că e o boală asta. Lemnul e altceva decât restul materialelor. Are viaţă proprie şi dacă te potriveşti cu asta nu mai scapi. E o 'boală' de care nu mai scapi. Am început de fapt cu monumentele asistat de regretatul Gil Antonescu. El mi-a predat şantierele din Transilvania, care erau cele cu lemnul la vremea aceea, în 1973 şi cu el am făcut un prim tur. Mi-a arătat care e problematica. Eu făcusem deja un studiu pentru normele de lucru pentru restaurări de monumente de lemn, pentru că nu exista nimic centralizat şi lucra haotic. Unii veneau cu nişte norme, alţii cu alte norme, unii le contestau pe ale celorlalţi. Mi-am pus în cap să unific toate normele astea şi să ajung la un limbaj comun, pentru ca toţi 'lemnarii' să lucreze cu aceeaşi unitate de măsură. Am reuşit, am făcut chiar un normativ care există în circulaţie. Capitolul de restaurare a lemnului eu l-am făcut, dar am contribuit şi la celelalte capitole", îşi aminteşte arhitectul ce are origini germane. Niel Auner crede că reuşitele sale se datorează în primul R"ND echipei cu care a lucrat cu dăruire pentru fiecare proiect.

"E vorba de echipă. Asta a fost întotdeauna o muncă de echipă. Cel mai greu lucru de făcut a fost să găsim oamenii cu care să lucrăm: meşterii, biologul, pictorul restaurator. O sumedenie de activităţi colaterale sfârşite deseori în noapte la câte un pahar de vin prin care se înţelegeau anume direcţii importante. A fost multă dăruire din partea oamenilor şi am rămas marcat de treaba asta, şi-a pus pecetea asupra mea. Am proiectat în principal lucrări de restaurare pentru biserici din Maramureş şi Sălaj, în principal, dar prin forţa lucrurilor am ajuns în toate colţurile ţării, unde am fost solicitat", afirmă arhitectul.

Cele mai importante 100 de proiecte de restaurare a unor biserici de lemn au fost strânse într-o lucrare lansată miercuri, la Zalău şi Baia Mare. Cartea "100 de biserici de lemn restaurate. 1972 - 2012", apărută cu sprijinul financiar al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj şi Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, conţine "povestea" ilustrată a restaurării a 100 de biserici de lemn din România în perioada menţionată, cele mai multe aflate în judeţele Maramureş - 49 şi Sălaj - 28. "Poate de prea puţine ori un restaurator de monumente istorice care demonstrează experienţă în adoptarea variantelor şi soluţiilor de restaurare, exemplificată în fiecare proiect, simte nevoia de a-şi aşeza rezultatele într-o sinteză. Acest demers este necesar pentru domeniu, iar în cazul lui Niels Auner el încununează o lucrare de trei decenii, începută în etapa maturităţii profesionale. E ca şi cum te opreşti să-ţi tragi sufletul, iar gândurile şi ideile se ordonează şi îţi lămuresc încăpăţânarea de a face dintr-o profesie, cuib pentru rostul vieţii tale. Orientarea acţiunii sale cu precădere către arhitectura în lemn, către biserică ce defineşte civilizaţia tradiţională în România, o civilizaţie care se înscrie culturii europene, reflectă intuiţia acestui arhitect în a evidenţia un limbaj al prelucrării lemnului cu mijloace preindustriale. A intuit că esenţa acestei arhitecturi rezidă în cunoştinţe tehnice ancestrale, în amprenta legăturii nemijlocite a trupului cu unealta, prin gesturi transmise constant", afirmă în prefaţa lucrării istoricul de artă Ana Bârcă. La festivitatea de lansare de la Zalău, vădit emoţionat, Niel Auner s-a declarat îngrijorat de ceea ce va urma în domeniul restaurării monumentelor de lemn.

"Sunt deosebit de emoţionat la momentul ăsta de bilanţ care mă apasă şi totodată mă şi eliberează. Mă apasă pentru că sunt în urmă peste 150 de şantiere pe care le-am gospodărit împreună cu cei care erau pe vremuri bruneţi şi blonzi şi acum sunt toţi cărunţi, dovadă a trecerii anilor. (...) Marea majoritate a proiectelor pe care le-am făcut cred că se pot constitui în repere pentru viitor, pentru viitorime. Întrebarea care se pune este: Cine oare o să vină în urmă? Problema e cine oare o să ne urmeze, pe noi ca arhitecţi, ca ingineri, ca pictori, ca meşteri, mai ales meşteri. Cine îşi imaginează că asta e o meserie care să se prindă în şcoli se înşeală profund. Marea majoritate a monumentelor erau atât de distruse încât a trebuit să inventăm sisteme tehnologice care nu se învaţă în şcoală şi pe care noi am putea eventual să le transmitem mai departe unora. (...) Eu pot să pun că acum sunt trist. Sunt trist că într-un fel e un moment de bilanţ, se încheie o treabă, dar după aia nu mai vine nimic. Asta e partea cea mai tristă, că nu mai urmează nimic", a afirmat acesta.

Nu în ultimul rând, arhitectul a subliniat că biserica ar trebui să se implice mai mult în repararea şi restaurarea bisericilor de lemn, în detrimentul "monştrilor" de beton ce au apărut în întreaga ţară.

"Este momentul să tragem un semnal important de alarmă că biserica ar trebui să se implice mai mult în repararea şi restaurarea acestor mici lăcaşuri de închinăciune, decât să facă monştri ăştia de zid de prin toate oraşele ţării, unde nu se va ruga nimeni, vă spun sigur, pentru nu transmit nimic evlavios acele betoane. Ar putea face mai mult şi cu întreţinerea celor existente. Ne-am trezit cu situaţii în care nu s-a curăţat şanţurile de gardă dimprejur şi apa a ajuns din nou în biserică. Ba mai mult, au crescut tufe prin pardoseală, în biserică", a precizat Niels Auner.

Prezent la eveniment, Vasile Pop, meşter ce a lucrat la multe proiecte de restaurare, a făcut o caracterizare scurtă, dar percutantă a arhitectului.

"De domnul Niels Auner trebuie avut grijă pentru că el însuşi este un 'monument' şi l-am putea numi maestru în domeniul restaurării monumentelor de lemn. Toată lumea recunoaşte în ţara asta că specialistul numărul unu al monumentelor de lemn este arhitectul Auner", a afirmat Vasile Pop. Membru în comitetul executiv al Uniunii naţionale a restauratorilor de monumente istorice şi a Asociaţiei europene a antreprizelor de restaurare a monumentelor istorice, Niel Auner este expert al Ministerului Culturii în domeniul restaurării monumentelor istorice, fiind decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de ofiţer.

Are în portofoliu lucrări de restaurare la monumente istorice, clădiri de zid: ansamblul Mănăstirii Văcăreşti - Bucureşti, biserica palatului Mogoşoaia, biserica Mănăstirii Snagov, Biserica Doamnei din Bucureşti; lucrări de sistematizare şi strămutare de monumente în ansambluri etnografice în aer liber în muzeele în aer liber din Sighetu Marmaţiei, Oaş, Vâlcea, Bucureşti şi proiecte de restaurare a a peste 100 de biserici din lemn în majoritatea zonelor etnografice, respectiv în judeţele Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Suceava, Dâmboviţa, Vrancea, Hunedoara, Alba, Harghita şi Mureş. Arhitectul Niel Auner şi-a adus o contribuţie importantă şi la lucrările din domeniul restaurării monumentelor cum ar fi "Manual privind tehnologia restaurării monumentelor de lemn" şi "Ghid privind costurile şi consumurile de resurse în activitatea de restaurare a monumentelor de lemn". AGERPRES



Alte articole din Arhitectura
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !


psc


 

Editorial
isar_lucian.jpg
Determinanți ai bulei imobiliare din România
Un editorial de Lucian Isar, publicat pe adevarulfinanciar.ro » Citeste


Analiza
Tiganas_Serban.jpg
Ce să așteptăm de la urbanismul din România?
O analiză realizată de către Șerban Țigănaș, Președintele Ordinului Arhitecților din România, cu ocazia Conferinței Naționale Urban Concept 2016, de la Predeal

Dezvoltarea localităților și a teritoriului poate fi văzută ca având etape sau cicluri care corespund unor pusee economice și de guvernare și unor contexte geopolitice mai ample. E important să evaluăm la fiecare moment oportun starea și direcția pe care o are dezvoltarea, practicile și tendințele. Am convingerea că toți cei implicați în gestiunea urbană, de la autoritățile de reglementare, practicienii din zona planificării strategice, cei din administrațiile locale și cei care realizează proiecte știu că dezvoltarea urbană poate fi calificată în România mai degrabă ca în general eșuată și nesatisfăcătoare decât reușită. » Citeste
reabilitare

Compania Saptamanii
mangalagiu_iulian.jpg
Iulian Mangalagiu, BRIKSTON: "Vrem ca şi în 2016 să păstrăm ritmul anilor precedenţi, în care am lansat în medie cinci produse noi pe piaţă”
2016 se anunţă un an foarte important pentru compania Brikston din punct de vedere al extinderii gamei de produse, atât prin completarea paletelor de nuanțe și texturi, dar și prin realizarea unor produse noi, care să ofere calitate superioară la prețuri extrem de competitive. "Ceea ce ne interesează pe noi, la BRIKSTON, în primul rând este calitatea crescută. Investim permanent în tehnologie și punem accent crescut pe inovație. Întotdeauna încercăm să fim în poziția consumatorului atunci când acesta își propune să facă o achiziție de materiale de construcții. Este o alegere pe care nu poți să nu o respecți și să o onorezi”, afirmă Iulian Mangalagiu, directorul general al BRIKSTON SA. » Citeste


Interviu
sova_dan1.jpg
Dan Şova: "Trei mari constructori sunt interesaţi de Autostrada Transilvania"
Compania care va concesiona Autostrada Comarnic - Braşov va fi selectată în luna septembrie, iar lucrările ar trebui să demareze în luna octombrie a acestui an, a declarat Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, într-un interviu acordat Agerpres. » Citeste

Eveniment
urbanconcept_2016_1.JPG
Conferinţa Naţională Urban Concept a reunit la Predeal peste o sută de arhitecți și specialiști din domeniu
Oameni şi Companii, editorul portalulului EuroUrbanism.ro, a organizat în perioada 17-19 martie, la Predeal, cea de-a XVI-a ediţie a Conferinţei Naţionale Urban Concept- dezvoltare urbană modernă în România. » Citeste
agerpres.ro

Vizitatori
counter