MULTIMEDIA

 
Alte articole din Arhitectura Data publicarii: Joi, 17 Martie 2016

Ce să așteptăm de la urbanismul din România?

Tiganas_Serban.jpgO analiză realizată de către Șerban Țigănaș, Președintele Ordinului Arhitecților din România, cu ocazia Conferinței Naționale Urban Concept 2016, de la Predeal

Dezvoltarea localităților și a teritoriului poate fi văzută ca având etape sau cicluri care corespund unor pusee economice și de guvernare și unor contexte geopolitice mai ample. E important să evaluăm la fiecare moment oportun starea și direcția pe care o are dezvoltarea, practicile și tendințele. Am convingerea că toți cei implicați în gestiunea urbană, de la autoritățile de reglementare, practicienii din zona planificării strategice, cei din administrațiile locale și cei care realizează proiecte știu că dezvoltarea urbană poate fi calificată în România mai degrabă ca în general eșuată și nesatisfăcătoare decât reușită.



Motive de nemulțumire au atât cei care se referă la polii de dezvoltare, la zonele cu creștere economică cât și cei din zonele în decădere, depopulare și incapacitate de reținere sau atragere a tinerilor calificați și a investițiilor de calitate. Totul se joacă între dezvoltări speculative nu de puține ori sprijinite prin corupție și supraviețuire prin operațiuni tip bulă de oxigen, a căror rezultate nu se mai judecă din punct de vedere calitativ, fiind suficient că s-au produs.

Pe acest fundal general, ceea ce merge bine, ceea ce reușește prin contrast cu dezastrele dezvoltării, este primit de profesie și autorități ca fiind impecabil, chiar dacă și aceste proiecte sunt criticabile sub multe aspecte. Orice întâlnire, ca aceasta de exemplu, o ocazie excelentă de a dezbate, ar trebui, în opinia mea, să abordeze exterm de lucid și chiar abrupt starea urbanismului din România. Marele merit al legislației actuale este acela că reușește să suprapună la faza de planificare urbană propunerile și judecățile profesionale cu opțiunile politice și consultarea publică. Nu mai există niciun moment pe parcursul proceselor construirii în care să se poată, cel puțin teoretic, interveni în eventuala negociere dintre interesul public și cel privat. Arhitectura este complet lăsată la latitudinea dezvoltatorilor și a conștiinței profesionale a arhitecților, care nu funcționează din oficiu. Nici ratările de proporții nu sunt criticate profesionist, fiind doar eventual puse sub semnul îndoielii în mediile de socializare, fără a contribui la o cultură în acest fel. Marele reproș adresat proceselor de aprobare a documentațiilor de planificare este îndreptat împotriva lipsei totale de predictibilitate atât la nivel de conținut cât și de timp necesar. Persistă în legislație și în consecință și în practică aberații legate de durata de valabilitate a planurilor urbanistice, de lipsa de reacție administrativă în timpi reglementați și mai ales în privința transparenței reale a proceselor și a modului în care se realizează accesul la informații de către cei interesați. Asistăm la maniere de decizie în problemele de urbanism care nu au nimic cu logica interfețelor dintre cetățeni și serviciile publice. În acest context apare un interes sporit către consolidarea poziției în administrație acelor responsabili de finanțare și derularea contractelor, față de cei implicați în strategii, politici și gestiune a echilibrului dezvoltării. Arhitectul șef, poziție care se așteaptă de decenii să fie ocupată exclusiv de specialiști cu calificare de arhitect sau urbanist, lipsește acolo unde încurcă dominația discreditară a politicului sau este un rol jucat discret de persoane cu implicație modestă în opțiunile strategice. Posturile de arhitecți șefi sunt ocupate pentru perioade inadmisibil de lungi de persoane cu rol temporar, interimar, prin artificii administrative. Mai mult, atunci când se pune problema unui concurs pe post, acesta este organizat de o agenția dedicată funcționarilor publici, pentru care a ocupa un post însemnă să ai colecția corespunzătoare de diplome și adeverințe și să reproduci prevederi legale memorate. Poziția arhitectului șef este deci, simultan șubrezită de autoritate, care se orientează spre manageri de afaceri urbane și de ocupanții înșiși ai acestor posturi, care își apără în primul rând confortul personal, prin grija, altfel firească, de a nu fi prinși în afara prevederilor procedurale legale. Dar de la asta la performanță strategică, la politici aplicate cu succes și colaborare cu actorii interesați, mai este un drum lung.

Se pare că și în urbanism apare aceeași tendință ca în construcții, adică a dominației celor care sunt responsabili cu resursele financiare asupra celor care trebuie să vegheze asupra coerenței operațiunilor cu strategia și a calității. Ne așteptăm la o nouă descalificare a arhitecților șefi în favoarea city-managerilor, o specie încă nedefinită complet, dar atrăgătoare din punct de vedere al rolului de promotor de proiecte și aducător de finanțări cu acestea. Incontestabil, finanțarea e importantă, decisivă, dar nicidecum generatoare de proiecte ea însăși. Mă întreb dacă nu cumva arhitectul șef va primi rolul de a facilita implementarea proiectelor cu finanțări atrase, adică să facă tot ce poate ca proiectele publice să nu sufere tot ceea ce pățesc inițiativele private, pentru care legile sunt aceleași? Ce să așteptăm în aceste condiții ca instrument de apreciere a eficienței unei administrații? Să fie atrase și cheltuite sume cât mai mari, de preferință din alte surse decât bugetul local?

Nu este nici pe departe suficient un asemenea indicator. De fapt marea lipsă pe care o remarc când mă uit spre ministerul de resort este absența unor instrumente comprehensive de măsură a calității dezvoltării, evident raportate la ciclurile relevante și în comparație cu exercițiile anterioare. Nu se măsoară nimic în afara banilor, care nici aceștia nu crează relevanță dacă nu sunt raportați comparativ. Dacă lecturăm rapoartele administrațiilor nu vom fi surprinși să observăm că totul e bine, oricum mai bine decât până acum, în creștere și conform promisiunilor electorale. Vorbind despre același lucru, prin vocile opozanților critici, aceleași lucruri apreciate de primii sunt descalificate de cei din urmă. E mai bine sau mai rău? Așa cum se face gestiunea urbană acum în România, depinde. Această lipsă a indicatorilor complecși, oficiali, ca instrument de lucru, face ca posibilitățile de a învăța din propriile experiențe și mai ales din ale altora confruntați cu probleme similare, să scadă.

Așteptările noastre se îndreaptă tot spre arhitecții șefi, pentru că suntem convinși de rolul lor și de nevoia de a îl consolida. Ce dorim și cum putem colabora? E nevoie ca aceștia să comunice clar direcțiile strategice pe care le-au adoptat, astfel încât atât consilierii cât și publicul larg să și le poată asuma în limbajul comun. Dacă, prin schimb de informații și bune practici ar reuși să ajungă la dimensionarea corectă a structurilor de specialitate din primării și consilii județene, în funcție de încărcarea medie cu dosare și cereri și dacă s-ar implementa sisteme informatice simple și disponibile pentru a asigura transparența și o relație continuă cu solicitanții, toate comunitățiile ar simți un progres rapid și benefic. În cele mai multe instituții publice s-au introdus aceste tehnologii informatice cu succes, dar urbanismul încă așteaptă. Ordinul Arhitecților din România invită arhitecții șefi la colaborare pentru a le permite eficiența în realizarea misiunilor de gestiune urbană pe care le au de îndeplinit. Contactul și dialogul pot avea loc la nivel național, prin asociațiile arhitecților șefi și la nivel local, cu filialele ordinului.



Alte articole din Arhitectura
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !


psc


 

Editorial
isar_lucian.jpg
Determinanți ai bulei imobiliare din România
Un editorial de Lucian Isar, publicat pe adevarulfinanciar.ro » Citeste


Analiza
Tiganas_Serban.jpg
Ce să așteptăm de la urbanismul din România?
O analiză realizată de către Șerban Țigănaș, Președintele Ordinului Arhitecților din România, cu ocazia Conferinței Naționale Urban Concept 2016, de la Predeal

Dezvoltarea localităților și a teritoriului poate fi văzută ca având etape sau cicluri care corespund unor pusee economice și de guvernare și unor contexte geopolitice mai ample. E important să evaluăm la fiecare moment oportun starea și direcția pe care o are dezvoltarea, practicile și tendințele. Am convingerea că toți cei implicați în gestiunea urbană, de la autoritățile de reglementare, practicienii din zona planificării strategice, cei din administrațiile locale și cei care realizează proiecte știu că dezvoltarea urbană poate fi calificată în România mai degrabă ca în general eșuată și nesatisfăcătoare decât reușită. » Citeste
reabilitare

Compania Saptamanii
mangalagiu_iulian.jpg
Iulian Mangalagiu, BRIKSTON: "Vrem ca şi în 2016 să păstrăm ritmul anilor precedenţi, în care am lansat în medie cinci produse noi pe piaţă”
2016 se anunţă un an foarte important pentru compania Brikston din punct de vedere al extinderii gamei de produse, atât prin completarea paletelor de nuanțe și texturi, dar și prin realizarea unor produse noi, care să ofere calitate superioară la prețuri extrem de competitive. "Ceea ce ne interesează pe noi, la BRIKSTON, în primul rând este calitatea crescută. Investim permanent în tehnologie și punem accent crescut pe inovație. Întotdeauna încercăm să fim în poziția consumatorului atunci când acesta își propune să facă o achiziție de materiale de construcții. Este o alegere pe care nu poți să nu o respecți și să o onorezi”, afirmă Iulian Mangalagiu, directorul general al BRIKSTON SA. » Citeste


Interviu
sova_dan1.jpg
Dan Şova: "Trei mari constructori sunt interesaţi de Autostrada Transilvania"
Compania care va concesiona Autostrada Comarnic - Braşov va fi selectată în luna septembrie, iar lucrările ar trebui să demareze în luna octombrie a acestui an, a declarat Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, într-un interviu acordat Agerpres. » Citeste

Eveniment
urbanconcept_2016_1.JPG
Conferinţa Naţională Urban Concept a reunit la Predeal peste o sută de arhitecți și specialiști din domeniu
Oameni şi Companii, editorul portalulului EuroUrbanism.ro, a organizat în perioada 17-19 martie, la Predeal, cea de-a XVI-a ediţie a Conferinţei Naţionale Urban Concept- dezvoltare urbană modernă în România. » Citeste
agerpres.ro

Vizitatori
counter