MULTIMEDIA

 
Alte articole din Administratia locala Data publicarii: Luni, 28 Martie 2016

Palatul Princiar din Alba Iulia, reşedinţa principilor transilvăneni, ar putea fi reabilitat cu fonduri europene

palat_albaiulia.jpgPalatul Princiar din Alba Iulia, descris în cronicile străine din epoca medievală ca un edificiu foarte luxos şi care în prezent are un aspect auster şi neatractiv, în condiţiile în care în ultimele trei secole a servit drept cazarmă militară, reprezintă o prioritate pentru administraţia locală, în proprietatea căreia a trecut în urmă cu câţiva ani şi care vrea să pună în valoare impunătoarea construcţie.

Fostă reşedinţă a principilor transilvăneni, dar şi a lui Mihai Viteazul, palatul, o clădire cu sute de încăperi, s-a degradat vizibil după ce edificiul a fost părăsit de armată, intrând într-o stare de precolaps.

După ce solicitările Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul Local Alba Iulia, care fiecare au cerut trecerea acestui bun din domeniul public al statului în cel al unităţii administrativ-teritoriale în cauză, au rămas timp de mai mulţi ani fără răspuns, palatul a ajuns în 2008 în administrarea Instituţiei Prefectului. La rândul său, aceasta l-a atribuit Universităţii '1 Decembrie 1918'. Ulterior, în 2009, Palatul a intrat în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local, dar prea târziu pentru a mai putea fi solicitată o finanţare nerambursabilă pe ciclul 2007-2013.

În prezent, autorităţile sunt pregătite pentru a depune un proiect în vederea obţinerii de fonduri europene pentru reabilitarea clădirii. Proiectul va pune în evidenţă vestigiile din perioada Principatului, de până la mijlocul secolului al XVII-lea, perioada în care Alba Iulia a fost capitala Transilvaniei, dar va ţine seama şi de etapele de construcţie şi de componentele artistice care trebuie să fie conservate in situ din celelalte epoci: romană, medievală, renascentistă.

"Acest proiect reprezintă pentru noi un etalon de prioritate strategică pe termen mediu şi lung. Este un proiect pentru care, în prezent, dezvoltăm o aplicaţie de finanţare nerambursabilă, pe care intenţionăm să o depunem în cadrul Programului Operaţional Regional - Axa de finanţare dedicată conservării şi restaurării patrimoniului cultural. O echipă de arhitecţi, istorici, ingineri, experţi în finanţe publice şi în marketing turistic şi-au dat mâna şi lucrează pentru proiectarea necesarului de lucrări şi de investiţii, respectiv dimensionarea acestora pe un interval de timp şi în nişte limite bugetare pe care le vizăm să le obţinem în cadrul unui program cu finanţare nerambursabilă. Acest buget va fi complementat şi de o contribuţie din partea bugetului local", a declarat administratorul public al municipiului Alba Iulia, Nicolaie Moldovan.

El a precizat că materializarea acestui proiect va întregi spectrul de investiţii pe care Primăria le-a făcut în ultimii ani în zona istorică, tot "utilizând avantajele instrumentelor de finanţare nerambursabilă, care au regenerat şi schimbat faţa celei mai mari cetăţi din Europa Centrală şi de Sud-Est (Cetatea Alba Carolina -n.r.)".

În ceea ce priveşte suma necesară pentru restaurarea edificiului, despre care s-a spus în ultimii ani că ar fi între 5 şi 20 de milioane de euro, Nicolaie Moldovan a evitat să avanseze o estimare. "Calculele le fac specialiştii care lucrează în prezent. Au fost de-a lungul timpului vehiculate diverse sume, care s-au bazat pe nişte estimări care nu au fost niciodată calculate în detaliu şi niciodată aceste estimări nu s-au bazat pe nişte antecalculaţii făcute după o studiere prealabilă a acestei clădiri din mai multe puncte de vedere, respectiv al stării zidurilor, al aspectelor de natură biologică, al necesarului de intervenţii la rezistenţă, al paramentului, al importanţei istorice sau de istoria artei. (...). Este greu să te pronunţi serios şi acurat despre valoarea unei astfel de investiţii", a afirmat administratorul public al municipiului Alba Iulia. Nicolaie Moldovan a subliniat că autorităţile locale au asigurat un buget de 1,7 milioane de lei pentru un contract de prestări servicii, urmând ca la mijlocul lunii aprilie a.c. să fie furnizate primele rezultate ale unei Documentaţii de avizare de lucrări de intervenţie (DALI), ce va avea şi o componentă de deviz. "Vom şti la acel moment cam care este necesarul financiar pentru palat', a menţionat Moldovan.

Întrebat despre şansele ca proiectul care va fi depus spre finanţare nerambursabilă să fie aprobat, Nicolaie Moldovan s-a arătat încrezător, ţinând cont că 'Primăria Alba Iulia a fost recunoscută de Banca Mondială ca fiind un performer al absorbţiei de fonduri europene pe perioada de programare 2007-2013", când a atras 150 de milioane de euro.

"Noi nu am garantat niciodată succesul unui proiect, însă rezultatele pe care le-am înregistrat în ceea ce priveşte activitatea de dezvoltare comunitară făcută cu proiecte aprobate, finanţate de Comisia Europeană şi de Guvernul României, au confirmat o certă capacitate administrativă şi instituţională", a spus acesta.

În caz contrar, ambiţiile administraţiei locale legate de conservarea şi punerea în valoare într-un mod durabil şi atractiv a acestei clădiri se vor orienta spre alte planuri de finanţare, cum ar fi contractarea unui împrumut, fie din credite comerciale, fie din emisiuni de obligaţiuni municipale, a afirmat Moldovan.

O altă variantă ar fi o soluţie de finanţare privată sau o asociere într-un parteneriat public-privat cu un grup de investiţii, dar cadrul legal în vigoare în materie este unul insuficient de clar. "Abordarea de bază rămâne finanţările nerambursabile, ulterior posibilitatea creditării şi, în ultimă instanţă, un parteneriat public-privat", a subliniat administratorul public al municipiului Alba Iulia. În ceea ce priveşte amenajarea spaţiilor Palatului, au fost luate în calcul mai multe teme: un muzeu al Principatului Transilvaniei, împreună cu alte spaţii specifice acestei destinaţii, respectiv o Sală a Dietei, o Sală de judecată, o Sală a paharnicilor, toate în zonele în care acestea au existat până la remodelările din perioada habsburgică şi unde se pun în valoare, totodată, decoraţiile din secolul al XVIII-lea, o Sală a gărzilor şi o alta a Consiliului princiar. De asemenea, palatul ar putea găzdui o secţie de arheologie/lapidar, un centru cultural şi un centru de conferinţe, un sediu de bibliotecă, cu holul utilizabil pentru evenimente culturale.

În aripile vestice ar urma să fie amenajate spaţii pentru expoziţii temporare sau permanente şi ateliere pentru artiştii plastici, librărie/cafenea/ceainărie/cramă, precum şi spaţii adecvate activităţilor demonstrative cu tentă istorică: ateliere de pietrărie, pictură, arheologie, olărie (vase, cahle de sobă), marochinărie, strungărie în lemn, fierărie ori bijutier, arme etc.

"Dincolo de dimensiunea tipului de funcţiune care se încadrează în specificul istoric şi arhitectural al acestei clădiri, un alt aspect de referinţă, obligatoriu de evaluat, este modul în care această clădire trăieşte din prima secundă după ce ea oficial se deschide către public. Ambiţiile noastre sunt să gândim într-un mod cât se poate de realist şi de corect viaţa acestei clădiri. Nu va fi doar suficient să obţii nişte fonduri pentru a o restaura, pentru a-i da o nouă viaţă, ci şi a te gândi cum îşi trăieşte această viaţă după aceea această clădire", a subliniat Nicolaie Moldovan.

El a precizat că pe lângă faptul că această clădire trebuie să fie o sursă de vitalitate în Cetatea Alba Carolina, în acelaşi timp ea trebuie să se şi poată autosusţine, inclusiv din perspectiva asigurării plăţii pentru facturile de gaz, curent, apă, internet, salubrizare etc.

Palatul Princiar, cunoscut şi sub denumirea de Palatul Principilor, constituie un ansamblu cu foarte multe etape de construcţie, distrugeri, refaceri şi refuncţionalizări. Cu toate acestea, palatul este un monument unic în Transilvania, care a constituit un model pentru clădirile Renaşterii târzii ale provinciei. Componentele ansamblului s-au dezvoltat în partea sud-vestică a fortificaţiei medievale a Alba Iuliei, care a suprapus, la rândul ei, urmele castrului roman Apulum. Partea sudică a palatului s-a ridicat peste segmente deosebit de importante ale celor două fortificaţii.

Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI- XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.

Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul şi cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie. Anul trecut, în timpul unor cercetări preliminare au fost înregistrate descoperiri de excepţie, palatul fiind mult mai vechi decât s-a ştiut. "Zestrea informaţiilor care a rezultat este copleşitoare", a afirmat, la vremea respectivă, istoricul medievist Adrian Andrei Rusu, care a catalogat palatul drept un monument-cheie, de o valoare excepţională.

Cercetările au scos la iveală cel mai lung traseu de zid roman din Alba Iulia, un fragment de baracă romană, pietre romane, ancadramente de factură gotică, pivniţe medievale monumentale clădite în bună măsură cu pietre romane, o latrină plină cu material arheologic din jurul anului 1500 sau o fântână medievală, adâncă de 7,5 metri. De asemenea, a fost identificat şi un zid şi parament unic de această factură care se păstrează în Transilvania, databil secolul al XVII-lea.

Istoricul de artă Ileana Burnichioiu a afirmat, atunci, că existau bănuieli şi supoziţii că palatul are o istorie mult mai veche. "Istoria palatului s-a cunoscut din documente scrise îndeosebi. (...). Acum se va rescrie istoria palatului", a spus aceasta. Palatul este clasat ca monument istoric şi inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Alba. AGERPRES



Alte articole din Administratia locala
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !




 



Editorial
isar_lucian.jpg
Determinanți ai bulei imobiliare din România
Un editorial de Lucian Isar, publicat pe adevarulfinanciar.ro » Citeste


Analiza
Tiganas_Serban.jpg
Ce să așteptăm de la urbanismul din România?
O analiză realizată de către Șerban Țigănaș, Președintele Ordinului Arhitecților din România, cu ocazia Conferinței Naționale Urban Concept 2016, de la Predeal

Dezvoltarea localităților și a teritoriului poate fi văzută ca având etape sau cicluri care corespund unor pusee economice și de guvernare și unor contexte geopolitice mai ample. E important să evaluăm la fiecare moment oportun starea și direcția pe care o are dezvoltarea, practicile și tendințele. Am convingerea că toți cei implicați în gestiunea urbană, de la autoritățile de reglementare, practicienii din zona planificării strategice, cei din administrațiile locale și cei care realizează proiecte știu că dezvoltarea urbană poate fi calificată în România mai degrabă ca în general eșuată și nesatisfăcătoare decât reușită. » Citeste
reabilitare

Compania Saptamanii
mangalagiu_iulian.jpg
Iulian Mangalagiu, BRIKSTON: "Vrem ca şi în 2016 să păstrăm ritmul anilor precedenţi, în care am lansat în medie cinci produse noi pe piaţă”
2016 se anunţă un an foarte important pentru compania Brikston din punct de vedere al extinderii gamei de produse, atât prin completarea paletelor de nuanțe și texturi, dar și prin realizarea unor produse noi, care să ofere calitate superioară la prețuri extrem de competitive. "Ceea ce ne interesează pe noi, la BRIKSTON, în primul rând este calitatea crescută. Investim permanent în tehnologie și punem accent crescut pe inovație. Întotdeauna încercăm să fim în poziția consumatorului atunci când acesta își propune să facă o achiziție de materiale de construcții. Este o alegere pe care nu poți să nu o respecți și să o onorezi”, afirmă Iulian Mangalagiu, directorul general al BRIKSTON SA. » Citeste


Interviu
sova_dan1.jpg
Dan Şova: "Trei mari constructori sunt interesaţi de Autostrada Transilvania"
Compania care va concesiona Autostrada Comarnic - Braşov va fi selectată în luna septembrie, iar lucrările ar trebui să demareze în luna octombrie a acestui an, a declarat Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, într-un interviu acordat Agerpres. » Citeste

Eveniment
urbanconcept_2016_1.JPG
Conferinţa Naţională Urban Concept a reunit la Predeal peste o sută de arhitecți și specialiști din domeniu
Oameni şi Companii, editorul portalulului EuroUrbanism.ro, a organizat în perioada 17-19 martie, la Predeal, cea de-a XVI-a ediţie a Conferinţei Naţionale Urban Concept- dezvoltare urbană modernă în România. » Citeste
agerpres.ro

Vizitatori
counter