    |
Circa 37 milioane de euro, necesare pentru şoseaua de centură a Sebeşului Aproximativ 37 de milioane de euro ar urma să coste construirea unei şosele de centură, cu statut de drum urban, în municipiul Sebeş, localitate situată la intersecţia a două drumuri europene şi tranzitată zilnic de zeci de mii de vehicule.
Consilierii locali din municipiul Sebeş au aprobat, miercuri, în şedinţă ordinară, varianta definitivă a şoselei de centură, din patru variante prezentate. A fost aleasă varianta numărul 3, cea mai uşor de realizat, după cum s-a arătat în cadrul şedinţei. Prima variantă ar fi fost cea mai scumpă, de 44 de milioane de euro, a doua ar fi costat peste 40,3 milioane de euro, iar varianta 4 ar fi implicat cheltuieli de doar 35,3 milioane de euro, dar drumul ar fi fost cel mai dificil de realizat pentru că s-ar fi intersectat cu viitoarea autostradă pe o anumită porţiune şi s-ar fi apropiat foarte mult de linia ferată. Prezent la şedinţă, deputatul PDL Clement Negruţ a declarat că ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, ar fi de acord doar cu varianta 4. Deputatul a susţinut că "singura variantă asupra căreia ministrul Berceanu s-a aplecat şi a spus că poate intra în discuţie a fost varianta 4" şi că "orice altă variantă, în afară de 4, nu va fi acceptată". Şedinţa a fost întreruptă pentru a se lua legătura cu proiectantul, care a declarat telefonic că nu a înţeles din discuţiile avute cu ministrul Transporturilor că varianta 3 nu ar fi agreată de către acesta, ci doar că Radu Berceanu nu poate fi de acord cu o şosea de centură cu patru benzi. În final, cu doar două abţineri şi 17 voturi pentru, a fost aleasă varianta 3, care nu este cea mai ieftină din punct de vedere al preţului pe kilometru, dar este cea mai convenabilă global. Şoseaua ar urma să aibă două tronsoane, cu două benzi pe sens, respectiv cu o singură bandă pe sens. În ceea ce priveşte banii necesari pentru o asemenea investiţie, primarul Mugurel Liviu Sîrbu a declarat că municipiul are posibilitatea de a accesa un credit pe 20 de ani, dar că nu i se pare normal ca locuitorii oraşului, care au şi în prezent de suferit din cauza traficului foarte mare, să fie cei care vor plăti pentru un asemenea obiectiv. Necesitatea construirii unei şosele de centură a municipiului Sebeş, localitate tranzitată zilnic în medie de circa 44.000 de autovehicule, a fost o temă des abordată de-a lungul ultimului deceniu de către autorităţile locale, parlamentarii din judeţ şi miniştrii de resort. Varianta de ocolire a municipiului Sebeş, la intersecţia DN 7/E 68 cu DN 1/E 81, pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu - Deva, Coridorul IV Paneuropean, a avut elaborat un studiu de fezabilitate încă din anul 2004. În 2007 era prevăzut a se elabora proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie în vederea atribuirii lucrărilor de execuţie, termenul de predare fiind fixat pentru vara lui 2008. Între timp, au apărut modificări în ceea ce priveşte proiectul variantei de ocolire. În 2008, primarul municipiului Sebeş îşi manifesta speranţa ca studiul de fezabilitate pentru varianta de ocolire a municipiului să fie gata până la sfârşitul anului, pentru ca la jumătatea lui 2009 să fie lansată execuţia şoselei. Sîrbu declara, la vremea respectivă, că există un proiect al variantei de ocolire, dar pe o zonă care nu ar satisface cerinţele unei şosele de centură şi că, în consecinţă, a solicitat ca aceasta să fie racordată la DN 1, către Alba Iulia, în partea de nord a oraşului, şi nu în cea de sud. Edilul a cerut proiectantului să realizeze trei variante de studiu de fezabilitate, şoseaua urmând a avea peste 7 kilometri, cu două benzi pe sens, de tip autostradă. Circulaţia în oraş este de multe ori blocată, şirul de maşini aflate în tranzit întinzându-se deseori pe mai mulţi kilometri în interiorul localităţii, iar în unele perioade, mai ales vara, chiar pe toată lungimea drumului din oraşul Sebeş. În plus, traficul greu se desfăşoară prin centrul municipiului Sebeş, lucru care duce la deteriorarea accentuată a clădirilor, majoritatea monumente istorice, reprezentative pentru un burg săsesc. AGERPRES
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu, aboneaza-te gratuit la Newsletter !
CELE MAI NOI ARTICOLE
|
Editorial
M-am întors ieri din Noua Zeelandă
Cam ciudat titlu pentru un editorial, dar el răspunde tuturor celor care au speculat sau au comentat pe marginea deplasării unui grup de 15 jurnalişti români în ţara de la capătul lumii: Noua Zeelandă. 28 de ore de zbor şi încă vreo nouă de stat prin aeroporturi.
O oboseală fizică cruntă, dar bucurii intelectuale şi chiar sufleteşti incontestabile. Da, am acceptat în deplină cunoştinţă de cauză invitaţia celor de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) din multiple motive, dar poate cel mai important dintre acestea a fost curiozitatea jurnalistică reală de a vedea la faţa locului ceea ce am contestat sau am apreciat privitor la transformările din Apuseni, de la Roşia Montană.
Un editorial de Rareş Bogdan publicat în ziarul Ziua de Cluj » Citeste 
Analiza
Reducerea bugetului MDRT va diminua numărul locuinţelor construite prin ANL de la 7.000 la 1.400
Diminuarea fondurilor alocate de la buget construcţiei de locuinţe pentru tineri prin ANL va presupune finalizarea în acest an a unui număr de doar 1.400 de locuinţe, faţă de 7.000 de unităţi cât îşi propusese Ministerul Dezvoltării la începutul anului, a anunţat vineri instituţia.
"Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu a suspendat programul de construcţie a locuinţelor pentru tineri prin ANL şi nici pe cel de reabilitare termică a locuinţelor. În urma reducerii bugetului ministerului cu 10%, şi bugetele alocate acestor programe au fost reduse", se arată într-un comunicat al MDRT. » Citeste 
 
Compania Saptamanii
Pardoselile Epa Sistem - inovatie, design, calitate
Inovatia este cel mai discutat subiect al zileleor noastre. Promotor al ultimelor tendinte in materie de design, EPA a definit pentru piata din Romania colectii unice de acoperitori de pardoseala care suprind prin complexitate si performanta, experimentand astfel in detaliu calitatea si impactul estetic al amenajarilor interioare.
Mai mult decat o colectie, 2TEC2 reprezinta o provocare avangardista pentru standardele de specialitate, un concept original care armonizeaza traditia si noutatea intr-o gama unica de produse atent selectionate si cu un aspect inedit. » Citeste
Interviu
"Incercam sa implementam in arhitectura conceptul de metabolism urban, Casa cu Suflet"
Afirma Lucian Dedita, Artistic Designer in cadrul biroului de arhitectura
Bee Architects, in interviul acordat portalului www.EuroUrbanism.ro.
Acesta mentioneaza ca Bee Architects dezvolta proiecte pe resurse de cercetare in care urmareste sa aplice studiul coplexitatii in arhitectura prin introducerea conceptului de metabolism urban, crearea spatiului in armonie cu omul. » Citeste
Eveniment
La Otopeni se construieşte cel mai modern complex de nataţie din ţară
În 2009 a început construcţia Complexului Sportiv de Nataţie din Otopeni. Noul complex va fi principala bază sportivă de înot din ţară unde vor putea avea loc competiţii de nataţie, polo şi sărituri. Clădirea complexului va avea două zone de acces pentru vizitatori, cu vestiare şi bazine de înot publice şi un spaţiu destinat evenimentelor sportive, cu două bazine de înot competiţionale şi spaţiu auxiliar la etaj.
Proiectul cuprinde o suprafaţă construită totală de 15.000 mp. Corpul principal, destinat numai competiţiilor sportive de nataţie va fi dotat cu doua bazine: unul olimpic cu dimensiuni de 25 x 50 m (adâncime 2,01 m) şi unul pentru sărituri, dotat cu trambuline, platforme de sărituri, (adâncime maximă 5,02 m). » Citeste
Idei pentru Lideri
 Doua secrete ca sa ai succes
Un articol de Cezar Caluschi Am observat un fenomen care pare sa ia proportii de la an la an: scade nivelul cultural al absolventilor de invatamant superior. Nu este vorba de faptul ca absolventii nu ar sti sa explice notiuni de filosofie sau ca nu isi mai amintesc teoreme de baza din matematica, sau legi simple ale fizicii. Este vorba de ceva mai grav, cu implicatii pe termen lung: acesti tineri nu mai stiu sa scrie. » Citeste 
|
