Timişoara, pregătită pentru a redeveni port comercial şi industrial
 
bega-canal.jpgTimişoara va redeveni, în următorii ani, prin Canalul Bega, port internaţional industrial şi comercial, aici urmând să se dezvolte o zonă periurbană unde să fie amenajat spaţiul de andocare care să poată primi zeci de nave.
În momentul de faţă se lucrează la sistemul de ecluze de la Sânmihai şi Uivar, care vor fi gata anul viitor, după care se va putea trece la etapa de dezvoltare şi exploatare efectivă a portului din punct de vedere industrial şi comercial. Căpitan de port specialist ing. dr. Alexandru Bărboi, şeful Oficiului de Căpitănie Timişoara, a declarat că a realizat un studiu privind atât necesitatea şi oportunitatea investiţiei, cât şi verificarea potenţialului de trafic naval pe Canalul Bega, care se află la Primăria Municipiului Timişoara.

'Este o scurtă prezentare privind situaţia existentă, din care să rezulte necesitatea investiţiei. În baza HG 665/2008 pentru stabilirea nominală şi pe porţiuni a căilor navigabile interioare ale României, s-a stabilit nominal, pe porţiuni, prin Anexa care face parte integrantă din prezenta Hotărâre faptul că Bega - de la Timişoara la frontiera cu Serbia - este cale navigabilă. S-a mai stabilit şi faptul că supravegherea şi controlul navigaţiei pe această cale navigabilă interioară se exercită de către Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Navală Română, în conformitate cu legile în vigoare. De asemenea, s-a stabilit ca asigurarea condiţiilor minime de navigaţie să fie: gabarite de navigaţie semnalizare, lucrări de navigaţie, de protecţie şi altele, executate de administraţiile de căi navigabile înfiinţate în conformitate cu legislaţia în vigoare', a declarat căpitanul portuar timişorean.

În consecinţă, spune acesta, navigabilitatea pe Canalul Bega trebuie pusă în practică. Bega este primul canal navigabil de pe teritoriul actual al României, construit între anii 1728-1760; amenajarea lui definitivă s-a făcut mai târziu, pentru exploatarea bogăţiilor Banatului, dar şi pentru reducerea pericolului de inundaţii. În noiembrie 1732, pe canal a circulat primul vapor, până la Pancevo. Din cauza dificultăţilor de navigare, în special a numeroaselor praguri de nisip, traseul a fost abandonat. În anul 1857, Canalul Bega a fost utilizat pentru transportul unui lot de patru locomotive aduse la Timişoara din Austria, cu care au fost înzestrate primele garnituri de tren care au circulat pe relaţia Timişoara - Stamora Moraviţa - Iasnovo - Buziaş.

Canalul Bega are o lungime de 44 km pe teritoriul României şi 72 km pe cel al Serbiei, este cale navigabilă eficientă şi ieftină până la Dunăre şi Rin, având o legătură directă pentru transportul mărfurilor şi al pasagerilor până la Rotterdam. Scopul construirii Canalului Bega a fost pentru gospodărirea apelor şi pentru asigurarea transporturilor de mărfuri cu barje de până la 700 tdw şi cu o capacitate anuală de 3 milioane de vagoane. După parcurgerea celor 44 km pe teritoriul nostru şi a celor 72 km de teritoriul Serbiei, până la confluenţa cu râul Tisa, navigaţia se desfăşura încă 20 km pe Tisa până la confluenţa cu Dunărea.

'Reluarea navigaţiei pe Bega ar crea o alternativă economică pentru transportul de mărfuri şi pasageri, în special pentru cel al produselor de dimensiuni mari şi perisabilitate mică. Prin realizarea conexiunii cu Dunărea, este posibil accesul direct la coridorul de transport VII - Dunăre-Mein-Rin care traversează Europa Centrală şi de Vest şi asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului. Între 1888-1950, o mare parte a transporturilor de la şi spre Timişoara se desfăşura prin portul dunărean Baziaş, cu care era legată Timişoara prin calea feroviară Timişoara-Vîrşeţ-Iasnovo-Baziaş', afirmă specialistul naval Bărboi.

În primăvara anului 2000, România, Serbia şi Ungaria au hotărât să conlucreze pentru reabilitarea Canalului Bega, iar la solicitarea Primăriei Timişoara a fost întocmit un studiu de fezabilitate - 'Dezvoltarea durabilă a Canalului Bega şi a zonelor învecinate' - studiu asigurat de un expert al programului de cooperare pe programe de management din Olanda. Ca urmare, în iulie 2002 a fost întocmit studiul 'Repararea şi reabilitarea Canalului Bega', pentru redarea acestuia navigaţiei.

'Pe Canalul Bega, de la Timişoara până la confluenţa cu Tisa sunt construite şase noduri hidrotehnice, din care pe teritoriul României sunt două (la Sânmihaiu Român şi Sânmihaiu Maghiar), iar pe teritoriul Serbiei, patru. Primele curse de pasageri pe Canalul Bega au avut loc în anul 1869, când se transportau anual, cu vapoarele, peste 50.000 de oameni, ajungând la peste 500.000 de oameni în 1944. La începutul secolului XX, peste 500 de ambarcaţiuni comerciale tranzitau Canalul Bega.

Portul Timişoara făcea legătura între Bega şi Tisa, şi Regensburg, iar apoi, prin transbordare pe Rin, până la Marea Nordului, facilitând transportul produselor agricole din Banat până la Viena, dar şi pe coasta Adriaticii. Transportul de mărfuri a fost întrerupt în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi reluat în 1948, pentru ca în 1958 să fie închis definitiv, iar cursele de pasageri au fost sistate în 1967.

'Eu văd un port industrial construit în afara Timişoarei, deoarece un astfel de obiectiv presupune construirea unor bazine mai mari, în care să poată andoca navele de transport marfă. Pentru aceasta este necesară infrastructura: macarale, curent, toate dotările aferente. Portul ar urma să angajeze oameni - circa 100-200, în funcţie de activitatea care va avea loc aici. În primul rând, trebuie terminate ecluzele de la Sânmihai şi Uivar, deoarece, fără ele nu putem face nimic, pentru că nu au cum să intre navele. Ecluzele ar putea fi gata anul viitor. După Revoluţie, am vrut să luăm ecluzele şi să le concesionăm, dar nu s-a putut face nimic. Trebuia să se facă o societate care să concesioneze ecluzele şi să dea drumul la navigaţie', declară Alexandru Bărboi.

Titu Bojin, directorul Apelor Banat, cel care a deschis procedurile pentru prima etapă a redevenirii Begăi canal navigabil, prin decolmatarea până la frontiera cu Serbia, a declarat că din punctul de vedere al lucrărilor pentru navigabilitate 'putem spune că lucrările sunt încheiate''. ''Putem spune că pe Bega putem naviga, azi, până la nodul hidrotehnic de la Sânmihai, unde nodul împreună cu ecluzele sunt în lucru, reparăm ecluzele care nu au mai fost funcţionale după 1958. Le pregătim să putem naviga pe Bega spre Uivar şi, mai departe, spre graniţa cu Serbia. (...). Având în vedere scumpirea carburanţilor poluarea tot mai masivă, posibilităţile de transport industrial pe apă, comercial, cred că vor putea prinde viaţă în perioada următoare', spune Bojin. AGERPRES
 

Continutul acestui site este proprietatea SC "Agentia OSC" SRL".
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este posibila numai cu acordul SC "Agentia OSC" SRL".


Publicatie editata de SC "Agentia OSC" SRL
Iasi, Str. Spital Pascanu nr.15
Cod 700373
Tel.Fax: +40 232 410013
E-mail: office@eurourbanism.ro