”Ți s-a întâmplat să privești cum lumina soarelui care intră pe fereastra din bucătărie se proiectează diferit de la un moment la altul? Cum «călătorește» pe perete sau pe podea…Și acea «călătorie» e diferită în luna mai față de cea din luna decembrie?

În călătoria ei cade pe un scaun sau pe o veioză și, dintr-o dată, acel obiect pare diferit. Sau, poate, doar se proiectează pe perdeaua albă și acea rază se vălurește la fiecare adiere de vânt ce vine prin fereastră.

Atunci când primește lumina Soarelui, o cameră poate spune o altă poveste în fiecare moment al zilei… sau în fiecare lună a anului. Spațiul devine dinamic în raport cu lumina.” Așa a început dialogul eurourbanism.ro cu arhitecta Adriana Gheorghiescu, cofondator MIOLK.

În copilărie, Adriana era convinsă că va deveni medic. În liceu oscila între avocatură și psihologie, dar până la urmă a dat examen la arhitectură. A fost președinte al BEST Iași – Board of European Students of Technology, experiență care a ajutat-o să înțeleagă importanța unui proces în flow-ul de lucru cu mulți oameni și multe echipe. A participat la evenimente internaționale, iar asta i-a fost util în a asimila importanța lucrului în echipe cu background mixt, ”ceea ce ajută unui arhitect care coordonează multe specialități”, după cum ne-a mărturisit Adriana.

A obținut o bursă Erasmus la ISCTE Lisabona (Instituto Universitário de Lisboa) și a făcut un Interrail prin toată Europa de sud, etape de formare care i-au întărit convingerea că arhitectura este drumul profesional pe care vrea să-l urmeze.

Experiența dobândită în timpul stagiului urmat la ADNBA în București a contribuit la formarea sa ca arhitect: ”Am avut libertatea totală de a gândi procesul de lucru. Am avut privilegiul de a lucra, în 2006-2008, cu beneficiari austrieci ce solicitau implementarea de soluții alternative de energie (pe vremea în care la noi abia se auzea de aceste posibilități). A fost un quest foarte interesant din care mi s-a format o bază solidă de know-how. Am lucrat pentru Statele Unite și am rămas dezamăgită de nivelul la care se face arhitectură acolo. Am avut colegi minunați împreună cu care ne bălăceam în arhitectură de foarte bună calitate și niciodată mai puțin de atât. S-a setat un standard sub care nu am mai putut lucra niciodată.”

Din 2009 a obținut dreptul de semnătură iar din 2014 cizelează constant un proces de proiectare prin care se asigură că reușește să creeze case care nasc în oameni bucuria de a trăi, ghidând o echipă ce proiectează cu o mare grijă pentru case și spațiul locuit.

Evoluție aCasă

Tânăra arhitectă ne-a povestit despre importanța conștientizării acelui moment în care decidem să ne construim casa. O casă în care, de regulă, intenționăm să trăim o perioadă îndelungată de timp, timp în care cu toții ne transformăm…

”Una dintre minunățiile ce ni se întâmplă în această viață, poate cea mai mare, este aceea că evoluăm permanent. Eu de astăzi sunt diferit de eu-ul de acum 3 ani… chiar și de acum jumătate de an. Trecem prin tot felul de «aha-moments» și de interacțiuni. Nu le-aș numi «maturizare». Acest cuvânt ne duce cu gândul la o evoluție liniară, din punctul A în punctul B, unde punctul B este mai corect și mai acceptat decât A. E mai mult despre «explorare»… un proces neliniar. Astăzi sunt înconjurată de prieteni care vin des în vizită, gătim împreună, ascultăm muzică. Mâine am 2 copii mici și nu mai am timp deloc de prieteni, dar mă joc cu mașinuțe și plastilină și pictez. Mai târziu pleacă copiii de acasă și descopăr că aș citi ore în șir privind, din când în când, pe fereastră.

Ok, dar cum faci când ți-ai construit casa Astăzi, când primești mulți prieteni în vizită și toată magia se petrece la insula din bucătărie și în dining? Cum ai fi putut să prevezi (în acel moment Astăzi), faptul că vei deveni o contemplativă căreia îi e suficient un fotoliu comod lângă o fereastră mare? E casa unui amfitrion și acum nu ți se mai potrivește. Ce faci? Îți construiești altă casă? Îți poți permite așa ceva?

Ca să nu ajungi să rezolvi astfel de întrebări, trebuie doar să fii foarte conștient Astăzi, când îți construiești casa vieții tale, că Evoluția este o certitudine a vieții.”

Casa pe care o construiești Astăzi trebuie să te poată însoți în Evoluția ta

În relațiile create cu beneficiarii caselor proiectate la MIOLK, Adriana stabilește împreună cu aceștia, încă de la început, printr-o interacțiune conținând întrebări punctuale despre ceea ce clientul dorește și mai ales despre ceea ce nu-și dorește de la casa sa, din punct de vedere funcțional, tehnic și estetic. Însă, mai mult decât atât, aceste conversații îi determină pe beneficiari să-și cunoască necesitățile profunde, dincolo de nevoile practice, funcționale.

”Cum poate o casă să te însoțească în evoluție? Cum poate să îți rezolve nevoi de care nici nu știi Astăzi?

Am interacționat cu peste 50 de familii aflate în diferite momente ale evoluției lor: cuplu tânăr în așteptarea primului copil, cuplu cu un copil nou-născut, cuplu cu un copil mic, cuplu cu copii școlari, cuplu cu adolescent, cuplu cu copii la studii, chiar și cuplu cu nepoți.

Interacțiunea cu aceste cupluri s-a făcut prin discuții față în față pe baza a circa 150 de întrebări (și aici vorbim despre Pachetul de cunoaștere), plus o discuție cu exemple de proiecte din întreaga lume care rezolvă probleme cu care ei se confruntă. Am discutat chestiuni practice, cum ar fi fluxul din bucătărie atunci când gătesc, sau fluxul rufelor: spălat-călcat-împăturit-așezat în dulap, dacă mănâncă în bucătărie sau în dining, dacă vor șemineu sau insulă. Am discutat chestiuni tehnice: culoarea de lumină, intensitatea ei, temperatura de confort, ferestre de aluminiu sau de lemn. Dar, mai ales, am discutat despre ceea ce le-a plăcut sau i-a deranjat în casele în care au locuit până acum, despre cum arată locul lor preferat într-o casă, despre ce anume îi motivează să se ridice din pat dimineața.”

Am tras niște concluzii interesante și cea care ne-a surprins este că, deși în ceea ce privește detaliile suntem foarte diferiți, putem identifica niște categorii:

  • Cuplul care e în așteptarea primului copil e centrat pe relaxare, pe contemplare, pe a se simți bine și a-și urma hobby-urile;
  • Cuplul cu un copil nou-născut e foarte atent la proiectarea dormitoarelor și la anticiparea nevoilor copiilor ce vor urma. De multe ori cere explicit izolare fonică între dormitorul matrimonial și cel al copiilor. Neapărat patul matrimonial să fie mai mare ca să cuprindă și părinți și copii… uneori și o pisică;
  • Cuplul cu copil mic cere neapărat o casă fără trepte (e în perioada în care copilul învață să meargă și a devenit foarte conștient de cât de provocatoare devin treptele în misiunea adultului de a păzi siguranța copilului). De asemeni, acest cuplu e atent la legătura vizuală dintre bucătărie și living (pentru că livingul e locul de joacă al copiilor, iar bucătăria înghite mult din timpul adulților);
  • Cuplul cu copil adolescent e atent la autonomia acestuia la dormit, dar mai ales la studiu și joc. Deja discutăm despre birou, nișă de studiu, nook și spații interesante în curte;
  • Cuplul cu copii la facultate e foarte conștient de hobby-urile sale. «Acasă» e mai mult un hotel. Trebuie să îți consume cât mai puțin timp în a o întreține. E locul de unde pleci în călătorii, sau locul în care să îți poți practica nestingherit hobby-urile. Casa trebuie să fie mică pentru că banii preferă să îi investească pe altceva.

O altă concluzie este că, pentru orice stadiu în care se află familia, spațiul exterior, spațiul verde este foarte important. 

Cuvintele-cheie care se regăsesc cu insistență în interacțiunea cu toate cuplurile sunt: intimitate, ușor de întreținut, lumină naturală.

Din acest proces am aflat care sunt constantele, dar mai ales care sunt variabilele locuirii la casă. Am avut privilegiul de a experimenta în peste 40 de concepte de case, dar și vindecări de case. Dintre acestea, 6 sunt finalizate și locuite. În urma acestei experiențe am găsit răspunsul nostru la întrebarea: Cum poate o casă să te însoțească pe tot parcursul evoluției tale?”

Spațiul în relație cu timpul

Ceea ce ne-a spus mai departe Adriana are legătură cu o relație de interdependență ce se creează între timp și spațiul locuit, de-a lungul evoluției, o relație din care pot rezulta experiențe multiple.

”Cu cât o casă cuprinde mai multe tipuri de experiențe și spațiile sunt mai flexibile, cu atât îți poate răspunde mai multor tipuri de stări.

Dacă în aceiași metri pătrați utili reușești să cumulezi experiențe legate de percepția spațiului (spații tensionate, mici, intime) și spații ample, din care vezi ce se petrece în casă și în grădină, experiențe legate de lumină (jocul luminii pe perete sau pardoseală), experiențe legate de tipul de loc în care te poți ascunde ca un pisic sau spații în care poți fi împreună cu cei dragi, în care poți socializa, poți comunica cu membrii familiei sau cu prietenii, atunci casa te poate însoți în foarte multe momente.

Acest tip de casă este casa pe care o recunoști ca fiind a ta pe tot parcursul evoluției pentru că te poate conține și când ești leneș și când ești grăbit și când ești cufundat în hobby-ul tău. Te poate însoți chiar și atunci când ești într-un fel pe care nu îl poți explica, dar iată că un pervaz pe care nici nu l-ai observat până acum ti se pare dintr-o dată locul perfect pentru tine.”

De aceea, atunci când gândim conceptul unei case, există trei mantre care ne ghidează:

  1. lumina – e important să ai spații în care să te bucuri de lumină naturală în toate momentele zilei (să pot privi răsăritul, dar și apusul, să primesc soarele de sud iarna); 
  2. experiențe cât mai diverse: spații înalte, spații înguste, spații de ascuns, spații în care vezi totul, spații pentru hobby etc.;
  3. camerele interioare și camerele exterioare. La MIOLK, casa este tot volumul cuprins în limitele terenului. Camerele interioare sunt cele ce aparțin casei construite. Camerele exterioare sunt spațiile dintre casă și limitele terenului. Acest spațiu exterior este gândit cu aceeași rigoare ca cel interior. Suntem atenți la fluxuri, la legăturile funcționale dintre spațiile exterioare (de exemplu: zona de grătar e aproape de grădina de legume, locul de luat masa e aproape de locul de joacă, șopronul e aproape de grădina de legume și de locul de parcare etc.). Ne concentrăm pe a crea cât mai multe spații interesante, locuri de bucurie care să ofere refugii plăcute fiecărui moment al zilei (grădina cu flori de care să te bucuri dimineața, grădina spre care privești de pe terasă când soarele dogorește, grădina din care saluți apusul soarelui).”

Cei 7 ani de studiu pe diferite cupluri din 7 orașe ale țării le-au adus arhitecților MIOLK un răspuns ferm privind confortul de acasă:Lumina plus locurile de bucurie interioare și exterioare care să te poată însoți pe parcursul evoluției tale, în timp, îți pot dărui casa care cântă cu lumină.”

”Ok, am decis că vrem să includem cât mai multe tipuri de experiențe în casa pe care o construim astăzi. Asta înseamnă că vom ajunge să construim case mari și scumpe de dragul Evoluției? Nu vrem așa ceva.

Am avut ocazia să povestesc într-un discurs TED despre cele 3 unelte de care ne folosim pentru a putea avea case mici cu multe tipuri de experiențe.” – arh. Adriana Gheorghiescu