Interesul comunității OSC – Eurourbanism pentru arhitectura de calitate ne-a îndrumat să invităm la dialog pe Alexandra Berdan, fondatoarea biroului de arhitectură A+noima. Alexandra a terminat Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București, a studiat un an în Portugalia cu o bursă Erasmus, iar în urma unor stagii și practici în Europa – Polonia, Olanda, Italia și Germania – a revenit la Iași, orașul de origine, unde a început să realizeze arhitectură cu sens, cu rost, ceea ce A+noima transmite, atât de frumos, tocmai prin semnificația cuvântului ”noimă”.

În dialogul nostru am abordat mai ales latura industrială a arhitecturii românești la ora actuală, tocmai plecând de la proiectul A+noima premiat cu Marele Premiu în 2019 la Romanian Building Awards și apreciat în publicația internațională de nișă archdaily.com, Centrul de industrie electronică ELECTRA.

Spațiul industrial și mediul de lucru

Am fost curioși să aflăm de la Alexandra despre predicțiile pe care le fac arhitecții la A+noima referitor la ”noul industrial”, la spațiul de lucru care, automat, formează comunități și felul în care acest spațiu modelează comunități sănătoase și eficientizează randamentul angajaților.

”Fabricile sunt locuri de muncă. De la Revoluția Industrială și până în prezent, aceste medii au avut parte de progrese uriașe, prin care, o mare parte din munca manuală a fost înlocuită de echipamente, utilaje, linii de producție și automatizări. Spațiul de lucru a căpătat o altă miză pentru cei care încă lucrează acolo, iar odată cu asta, s-au diversificat și provocările pentru cei care construiesc fabrici.

A+noima, Centrul de industrie electronică ELECTRA – spațiul de producție EMS, Foto Laurian Ghinițoiu

Spațiul modelează starea de bine și productivitatea unei forțe de muncă din ce în ce mai calificată, mai diversă și mai exigentă în dorințe și nevoi. În plus, așteptările pe care le au astăzi angajații unei fabrici le depășesc pe cele primare, de tip shelter and food. Oamenii își doresc să aparțină, să simtă că munca lor are sens și îi face să fie mândri.

Lumina naturală influențează major sănătatea fizică și emoțională, acustica afectează concentrarea, iar relațiile vizuale directe cu exteriorul oferă un sentiment de ancorare și de siguranță psihică. Cerințele tot mai riguroase transmise via piețele de desfacere și economia mondială dinamică pun presiune ca fabricile să fie gândite și construite ca spații ultra-flexibile și ultra-adaptabile.” 

Centrul de industrie electronică ELECTRA, reper de inovație pentru arhitectura industrială din România 

Centrul de industrie electronică ELECTRA, proiectul premiat din portofoliul variat al atelierului de arhitectură A+noima, întrunește trei companii cu nevoi diferite, respectiv trei hale unite printr-o curte interioară – atriumul – aceasta constituind punctul cheie al proiectului, tocmai prin puterea de coagulare a întregii comunități.

A+noima, Centrul de industrie electronică ELECTRA, foto Laurian Ghinițoiu

Centrul de industrie electronică ELECTRA aduce laolaltă spații de producție, de birouri, tehnice și de reprezentare, într-un ansamblu de trei hale industriale organizate în jurul unui miez fix. În total, sunt 11.000 de mp amplasați în cadrul Parcului Industrial Miroslava din județul Iași.

Spre deosebire de tipologia uzuală de hală industrială, un «big box» dreptunghiular și opac, grupul de hale al Fabricilor ELECTRA ia forma unui ansamblu de spații libere și volume articulate. Acesta se înscrie într-un pătrat de 100/100 de metri, care atinge limitele edificabilului pe o direcție și, în același timp, eliberează terenul pe celelalte laturi, păstrând deschisă posibilitatea unor extinderi viitoare. Rigiditatea aparentă a formei oferă, de fapt, flexibilitate în utilizare.

Miezul asigură coeziunea întregului ansamblu. Corpul central adăpostește spațiile comune (sala de mese, auditorium-ul, recepția, sălile de protocol și training, spațiile expoziționale) și unește funcțional și formal cele trei volume. Atriumul — centrul acestui miez — este cel mai înalt spațiu al întregului ansamblu și nu are o funcțiune în sine. Este un gol care leagă, un axis mundi larg și luminos care pune relațiile spațiale și umane pe primul loc. Totodată, atriumul poate fi văzut ca un gest de generozitate, într-un context industrial în care fiecare metru pătrat este gândit și chestionat pentru a fi cât mai util.” 

A+noima, Centrul de industrie electronică ELECTRA, foto Laurian Ghinițoiu

Sustenabilitate – A proiecta și a construi responsabil e un proces care pornește de la gândirea arhitecturii clădirii: formă, geometrie, spațialitate, dimensiuni

A înțelege spațiul este abilitatea de a reprezenta mental spațiul tridimensional, însă ne-am întrebat ce înseamnă, de fapt, a imagina un spațiu sustenabil. Din afara domeniului arhitecturii, sustenabilitatea poate suna destul de abstract și te poate trimite mai degrabă cu gândul la aspecte ce privesc inovațiile tehnologice. Arh. Alexandra Berdan ne-a explicat că realitatea în această privință înseamnă mult mai mult decât atât.

”A proiecta și a construi responsabil e un proces care pornește cu gândirea arhitecturii clădirii: formă, geometrie, spațialitate, dimensiuni. Sustenabilitatea nu e doar un pachet tehnologic sau un afterthought introdus la final în ecuația clădirii.

Proiectarea sustenabilă a clădirii ELECTRA a început cu rezolvarea funcțională a spațiului. Am chestionat poziția fiecărui utilaj, fiecare legătură între spații și fiecare metru pătrat din fabrică. Așa am ajuns să optimizăm nu doar suprafețele utile, ci și tot ce înseamnă trasee de instalații, distanțe între utilaje, fluxuri industriale. Am gândit fluxuri optimizate, astfel încât distanțele parcurse de angajați să fie minimizate.

A+noima, Centrul de industrie electronică ELECTRA – curtea de acces, foto Laurian Ghinițoiu

La nivel volumetric, am rezolvat problema preluării apelor pluviale în cel mai simplu (și ieftin) mod cu putință – cu un acoperiș tip șarpantă într-o apă, lucru care a eficientizat și volumul de aer interior (de încălzit).

În spiritul eficienței specifice și necesare programului industrial, atât ansamblul, în complexitatea lui, cât și detaliile aferente, au fost gândite modular. O reducere la minimum a tipurilor și gesturilor (structură, travee, ferestre și uși, finisaje și corpuri de iluminat), completată de jocul de scară și de lumină, de simetrie și ritm, conturează spații și experiențe bogate, produse cu costuri reduse.

În plus, am implementat principii de sustenabilitate care îmbunătățesc și mediul interior, cu tot ceea ce presupune el: oferă confort angajaților și reduce utilizarea resurselor naturale (are o anvelopă performantă, dispune de ventilație mecanizată cu recuperare de căldură și iluminare naturală în toate zonele de lucru).”

A+noima, Centrul de industrie electronică ELECTRA – atrium, foto Laurian Ghinițoiu

Arhitectură și design = team building

Cu certitudine, arhitectura industrială de astăzi impune un nou standard pentru facilitățile de producție, așa că am întrebat-o pe Alexandra care este standardul propus de A+noima, ținând cont de factorul uman, de climatul de lucru al oamenilor ce lucrează în fabrici.

Arhitectura bună are sens și îmbogățește contextul. O fabrică trebuie gândită ca o mașinărie eficientă, dar umană totodată. Aceasta nu poate fi doar o «cutie opacă» ultra-eficientă și niciun set de imagini «frumoase» fără mult sens într-un context industrial. Spațiul unei fabrici, gândit bine, devine un instrument care ajută la îmbunătățirea muncii și a vieții celor care lucrează în ea.

Pe lângă suita de spații care deservesc producția, Fabrica ELECTRA este și un manifest explicitat prin trei atribute:

  • Lumină – fabrica beneficiază de multă lumină naturală; aceasta nu este doar esențială pentru bunăstarea oamenilor, dar și optimizează costurile. Spațiile de lucru oferă legături vizuale directe cu exteriorul;
  • Umanitate – scara atent concepută a spațiilor și comunicarea vizuală abundentă oferă deschidere, îmbunătățesc dialogul și încrederea și oferă oamenilor un sentiment de apartenență. Sunt detalii care transformă un grup de angajați într-o comunitate;
  • Ritm și simetrie – cu instrumente formale simple, punem ordine în toată complexitatea proiectului. Regularitatea și proporționalitatea formelor și a spațiilor indică modul robust în care a fost gândit ansamblul, iar la nivel metaforic, reflectă modul în care oamenii lucrează în fabrică: eficient, integrat, cu sens, împreună.”

A+noima, Centrul de industrie electronică ELECTRA – atrium, foto Laurian Ghinițoiu

Relația arhitect-beneficiar: Ca în orice parteneriat sănătos, valorile și intențiile comune sunt cardinale.

Succesul unui proiect este generat în mare măsură și de interacțiunea dintre arhitect și beneficiar, indiferent de natura proiectului, de tipul de arhitectură prevăzut de un proiect.

”Orice proiect este un parteneriat de încredere între beneficiar și arhitect. Arhitectura nu poate exista în lipsa unei comenzi, a unei nevoi clare. Ea este un răspuns nuanțat la o temă dată, așa că cerințele beneficiarului sunt cruciale. De asemenea, toate proiectele spectaculoase au nevoie de beneficiari pe măsură.
Un beneficiar bun este un vizionar curajos și ambițios, pregătit să investească în gândire și planificare, ambele fiind esențiale. Proiectarea este etapa în care se fac eficientizările cele mai importante și în care soluțiile inteligente pot conduce la o finalitate mai bună și la costuri (de investiție și de operare) mai mici. Ca în orice parteneriat sănătos, valorile și intențiile comune sunt cardinale.

La nivel de viziune per se, arhitectul este autorul proiectului. El este cel care își asumă forma finală a clădirii, așa că are responsabilitatea de a înțelege în profunzime și de a traduce concepte abstracte în forme concrete și apoi de a-i comunica beneficiarului modul în care rezolvările arhitecturale propuse îi vor satisface nevoile, fie ele imediate sau viitoare.

Împreună cu ELECTRA, ne-am propus încă de la început să creăm un ansamblu care să stabilească un nou standard pentru facilitățile industriale, să îmbogățească experiența angajaților și, mai ales, să crească eficiența operațiunilor și a proceselor industriale. Ne place să credem că am reușit.”

A+noima, Centrul de industrie electronică ELECTRA

Perspective arhitecturale de viitor, cu sens

Odată cu înființarea parcurilor industriale, cu reconfigurarea, refuncționalizarea unor spații industriale vechi, arhitectura industrială capătă, încet, un nou statut în România, subliniind importanța creșterii calității vieții angajaților, prin înfățișare, funcționalitate, sustenabilitate și, nu în ultimul rând, prin confort, prin zona de relaxare care creează liantul uman la locul de muncă.

”Arhitectura industrială este o zonă care mă fascinează și care a fost foarte aproape de dezvoltarea mea încă din copilărie, așa că îmi doresc să o explorez în continuare. Pe de o parte, experiența cu ELECTRA a venit la pachet cu o creștere accelerată pe toate palierele, iar pe de altă parte, cei mai bine de 2 ani de când angajații fabricii funcționează în noul spațiu stau mărturie că ceea ce am construit împreună cu echipa A+noima face cinste promisiunii pe care am făcut-o încă din prima zi.

Pe lângă asta, cred mult în forța educației de a schimba lumea în bine, de a încuraja valorificarea potențialului uman, de a deschide orizontul la visare, așa că, în viitorul apropiat, mi-aș dori să am ocazia să construiesc o școală.

În ultimul an am lucrat la o serie de intervenții punctuale în școli-tip, în special în zona rurală și am avut ocazia să observ cum multe dintre barierele copiilor care învață acolo sunt date (prea mult) de spațiul în sine. Arhitectura ar putea rezolva asta, contribuind astfel la o educație mai armonioasă și mai departe, la un viitor mai bun pentru noi toți.”

A+noima, Centrul de industrie electronică ELECTRA, foto Laurian Ghinițoiu

Arhitectura nu poate forța conexiunile dintre oameni, însă poate crea un cadru care să le faciliteze

Dincolo de faptul că arhitectura este un instrument de cunoaștere și autocunoaștere și de faptul că arhitecții contribuie, prin proiectele lor, la îmbunătățirea fondului construit, modul arhitecților de a vedea, de a concepe sau de a considera lucrurile, este cel care trasează noi direcții, tendințe.

”Cred că este necesar să începem să gândim mai mult în termeni de «noi» și de ce putem face împreună și mai puțin în termen de «eu» și de joc individual.

Arhitectura nu poate forța conexiunile dintre oameni, însă poate crea un cadru care să le faciliteze, poate să îndepărteze bariere, poate oferi un teren care să îndemne la cunoaștere și la dialog.

Pariul meu este unul pe termen lung. Nu este unul ancorat în tendințe, ci înclină în direcția arhitecturii care răspunde nevoii de conexiune umană și de conexiune cu întregul context în care se află. De la nivelul unui cartier, al unei bucăți de oraș și până la microuniversul unei case. Avem nevoie de case care ajută membrii familiei să crească împreună. Cartiere care să aducă împreună comunitatea. Spații și locuri de muncă care să consolideze echipe.

În același timp, cred că vom ajunge să ne întrebăm mai des dacă e, într-adevăr, nevoie să construim ceva nou. Dacă nu putem refolosi, reabilita sau repara ceea ce avem deja.”