Arhitecții Șerban Țigănaș și Benjamin Kohl au vorbit, în cadrul unui nou episod „O oră cu arhitectul”, despre regenerarea urbană și regândirea spațiilor publice.

Benjamin Kohl a studiat arhitectura în Germania, ulterior venind în România pentru un proiect desfășurat la Vama Veche. În paralel a lucrat la un proiect desfășurat în Sibiu, lucru care a dus în final la stabilirea sa în România. Arhitectul este partener asociat al Biroului de arhitectură și urbanism româno-german Planwerk și îndrumător la disciplina Proiectare de arhitectură din cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Despre proiectul dezvoltat la Sibiu, un proiect premiat pentru tematica spațiului public, Benjamin Kohl spune că a presupus redescoperirea spațiului public ca rețea: ”Ce a fost important în abordarea noastră a fost redescoperirea spațiului public ca rețea. În acel moment, spațiul public era foarte puțin reabilitat sau amenajat, iar puținele reabilitări ale spațiului public din România erau mai degrabă «de show» – investiții cu sume consistente pentru zonele centrale cele mai importante ale orașului, fără a exista însă ideea de rețea sau interconectare a traseelor, de gestionare a fluxurilor posibile de turiști și cetățeni, care să realizeze legături și care să încurajeze cumva mișcarea, viața urbană și utilizarea spațiului.”

Proiectul din Sibiu avut un impact major. A condus, practic, la formarea unei anumite culturi de amenajare a spațiilor publice obișnuite sau a spațiilor publice cu valențe deosebite, astfel încât, ulterior, împreună cu colegii săi, arhitectul a susținut mai multe workshop-uri cu studenții din țară. ”Am observat, în anii care au urmat, că mulți dintre studenții cu care am colaborat la aceste workshop-uri au implementat în diverse orașe și comune din România tematica workshop-urilor. Este vorba de intervențiile economice care identifică și pun în valoare un loc existent, un loc care poate să devină mai frumos și mai funcțional.”

 Platformele industriale – potențial de dezvoltare pentru orașele din România

Referitor la noi idei de abordări spațiale, invitatul celui mai recent episod „O oră cu arhitectul” a menționat că în potențialul platformelor industriale mai mici sau mai mari, centrale sau parțial centrale, vede cea mai mare șansă de dezvoltare a orașelor din România. Sunt suprafețe ușor accesibile, bine poziționate, care necesită îngrijire, curățare, dar care pot fi dezvoltate și integrate în oraș ca parte din viața cotidiană, terenuri cu potențial de construire”.

Benjamin Kohl crede că se formează un trend privind regenerarea urbană, cu precădere în orașele secundare, unde există potențial economic și presiuni de dezvoltare. ”Din păcate, în multe orașe din provincie în care există o mai mare putere industrială, nu există această presiune de dezvoltare pentru că în continuare se consideră că este mai eficient să fie construit ce avem nevoie decât ce este sustenabil, fără a fi interesați de protejarea mediului.”

Arhitectul exemplifică printr-un proiect ce se desfășoară la Brașov: ”Am început cu Brașov deoarece, pentru mine, a fost primul proiect de restructurare gândit integral și a fost prima investiție majoră într-o platformă industrială care a trecut prin toți pașii, de la un concurs internațional cu un birou pentru masterplan, la dezvoltarea masterplan-ului respectiv și, ulterior, la implementarea proiectului cu respectul pentru clădirile istorice care puteau fi salvate, cu investiții în spațiul public. Este proiectul Coresi din Brașov, care evoluează de mai mulți ani pe fosta platformă Tractorul.”

Privind evoluția proiectului, arhitectul a menționat că în 2010, când dezvoltatorii s-au confruntat cu criza economică, s-au concentrat în prima fază pe dezvoltarea și gestionarea clădirilor care aveau o bază istorică valoroasă și pe dezvoltarea infrastructurii – a rețelei stradale și a spațiului public. ”În această pauză, 2009-2014, dezvoltarea a fost foarte lentă, atentă și gestionată de către investitorii inițiali. Ulterior aceștia au vândut o mare parte din terenul respectiv, s-a construit un mall și s-a umplut rapid, într-un timp foarte scurt, cu construcții rezidențiale.”

Benjamin Kohl a explicat faptul că etapizarea ansamblului rezidențial s-a realizat conștient, inclusiv în dezvoltarea unei identități cu puternic caracter istoric, ce cuprinde arhitectură din diferite perioade.

Cei doi arhitecți au mai vorbit, printre altele, despre reabilitarea Castelului Familiei Regale de la Săvârșin. Benjamin Kohl a povestit că, alături de colegii săi, în cadrul acestui proiect de reabilitare, s-a implicat în dezvoltarea curții de la intrare și în refuncționalizarea clădirilor existente. ”Am încercat să reformulăm un fel de atmosferă a ideii de identitate. Relația cu clientul a fost directă prin participarea Principelui Radu și a Principesei Margareta. Majestatea Sa Regele Mihai a venit de câteva ori acolo, însă nu era implicat în dezvoltarea respectivă. Am primit foarte multe informații despre atelierul din Elveția al Majestății Sale Regele Mihai și am expus cumva același model. Există două cărți publicate, legat de acest proiect.”

 Lucrul direct cu studenții la arhitectură este extrem de important

Benjamin Kohl a transmis că este extrem de important în momentul în care arhitecții lucrează cu studenții, ”să le inspire faptul că urbanismul nu este bazat exclusiv pe statistici, ceva teoretic, inaccesibil. Aceasta îi învățăm prin lucrul direct, pe scară mai mică. De asemenea, este necesară deschiderea apetitului lor la colaborare, nu doar cu diverși specialiști din domenii adiacente, dar și către ideea acesta de a învăța, de a analiza ce funcționează în viața unui cartier și ce nu funcționează, unde sunt calitățile și unde poate fi dezvoltat mai mult.”

Întrebat de arh. Șerban Țigănaș care este proiectul său preferat, invitatul a menționat proiectul Piața Unirii din Cluj: ”Cred că Piața Unirii din Cluj este ce mai importantă lucrare și de succes pentru modul în care a schimbat viața urbană a centrului Clujului, prin utilizare. Este proiectul cu cel mai mare impact pozitiv.”

La provocarea gazdei, Benjamin Kohl a oferit și un exemplu de proiect deturnat de la scopul inițial al arhitecților și urbaniștilor: ”În zona de spații publice multe proiecte au avut o viață frumoasă, dar scurtă. De exemplu, Piața Aurarilor, unde am reușit în 2007 să scoatem mașinile parcate, am fost foarte mândri de rezultat, însă după câțiva ani s-au făcut alte modificări și oamenii și-au reluat obiceiul de a parca mașinile acolo.”

Spre finalul interviului, întrebat dacă există un proiect anume în care și-ar dori să fie implicat în perioada următoare, arhitectul Benjamin Kohl întărește ideea că vede o oportunitate în restructurarea platformelor industriale din zonele centrale.

Versiunea video, aici: https://www.youtube.com/watch?v=bguXg1Xy6r8.