Românii sunt receptivi la a păstra construcțiile existente, îmbunătățite însă prin renovare, conform principiilor moderne. Este principala idee din intervenția susținută de Claudiu Salanță, Arhitect Șef, Consiliul Județean Cluj, în cadrul conferinței video, organizate de portalul specializat EuroUrbanism.ro, pe 9 decembrie 2020, cu tema “Reabilitarea clădirilor și locuirea accesibilă, noi motoare economice și sociale”. Moderator a fost arh. Șerban Țigănaș, Decan, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Cluj-Napoca.

Noi reglementări, esențiale în reabilitare

În opinia Arh. Salanță, sunt necesare reglementări sau indicații ce consemnează felul în care clădirile sunt reabilitate: “Administrația ar trebui să intervină destul de mult, pentru crearea unor regulamente cu privire la reabilitare. Este important să vedem și cum să reabilităm. Ar trebui să avem exemple – reabilitări bune, nu doar clădiri, ci și spații publice, iar aici putem da exemple multe. Din punct de vedere economic, evident, avem de reabilitat. Nu cred că ne vor ajunge cei 80 de milioane de euro pentru reabilitare, chiar dacă i-am primit pe toți. Și dacă mă uit și la partea de monumente istorice, situația este oarecum deplorabilă.”

Adaptarea clădirilor la noi viziuni

“Este o tendință care, mai nou, merge spre o direcție care, cred eu, este bună. Până acum câțiva ani, erau ignorate total construcțiile existente și nu-și prea punea aproape nimeni în gând să le reabiliteze, erau desființate și construite altele noi. Ceea ce am observat, în ultimii 2-3 ani, este o altă grijă față de acele construcții. Am văzut o aplecare mai mare asupra calităților și încercări de reabilitări, pentru a corespunde necesităților actuale, așa că intervențiile merg spre această direcție. Sunt cazuri în care se reconstruiește de la zero, însă văd că există o tendință în a păstra totuși ceea ce avem”, a mai arătat arhitectul.

Acesta a mai spus, în cadrul dezbaterii, că protejarea construcțiilor este strâns legată de cultură și mentalitate: „Oamenii sunt deschiși la dialog. Dacă le explici, din perspectiva ta, care sunt valorile pe care le vezi la acea construcție, oamenii sunt destul de receptivi la a păstra ceea ce există, prin reabilitare, renovare.”

Administrațiile publice, luate prin surprindere de renovări

„Cred că foarte multe administrații publice au fost luate prin surprindere de acest val de renovare. Cred că nu există peste tot persoane dedicate. Încă nu avem această conștiință de a înțelege că trebuie să ne întreptăm spre niște lucruri. Cred că nu este această conștiință, dar și conștiență, pentru a face și înțelege despre ce este vorba. Trebuie să facem persoanele să înțeleagă, la nivelul maselor”, a mai declarat Arhitectul Șef, Claudiu Salanță.

Rolul universităților

Potrivit acestuia, prezența universităților sau asociaților dispuse să transfere cunoștințe practice (know-how), ar putea să joace un rol esențial: “Suntem deschiși la orice parteneriat care aduce ceva bun în spațiul public. În partea de urbanism și de amenajare a teritoriului, discutăm despre aceste tehnologii, de baze de date spațiale, teritoriale, care să ne ajute să luăm o decizie. O văd posibil a fi implementată și aici. În plus, Facultatea de Geografie din Cluj a fondat un curs pentru arhitecți. Să vedem dacă reușim să implementăm acest curs la scară mai largă, el poate să fie și de 6 luni, jumătate de trimestru sau două luni și să fie dedicat oamenilor din administrație. Sunt convins că vor fi persoane care vor fi deschise să înțeleagă despre ce este vorba și după, să poată aplica. Cred că, în felul acesta, putem dezvolta o rețea oarecum mai complexă, încât să meargă informația cât mai aproape de beneficiari. Trebuie să profităm la maxim de prezența universităților sau a unor asociații, care sunt dispuse să transfere know-how, într-o anumită măsură.”

Eurourbanism este un program de comunicare profesională, derulat de Oameni și Companii din 2006, dedicat unei comunități de specialiști și lideri de opinie, implicați în dezvoltarea urbană din România: arhitecți privați, arhitecți publici, urbaniști, ingineri, reprezentanți ai asociațiilor de profil și ai industriilor conexe.