Cristian Oprea, arhitect, a studiat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București și a urmat masterul de Audit Energetic și Dezvoltare Durabilă (UAUIM), iar în prezent profesează în echipa Atelier Arhideea, cu sediul la Brașov. Acesta ne-a răspuns, într-un interviu pentru Eurourbanism.ro, câtorva curiozități cu privire la interacțiunea arhitect-beneficiar, dar și referitor la ceea ce acesta recomandă clienților săi.

Toți clienții trebuie să gândească responsabil când aleg să cheltuie timp și resurse

Întrebându-l despre ceea ce este recomandat să înțeleagă beneficiarii din România prin investiția într-un imobil construit responsabil, arhitectul opinează: ”Îmi îndemn toți clienții să gândească responsabil atunci când aleg să cheltuie timp și resurse, să își caute colaboratori cu care să facă echipă bună, profesioniști cu referințe verificabile, să își aloce timp și energie pentru a întelege proiectul și bugetul. Construcția responsabilă este o construcție care îți aduce satisfacții în timp, prin adaptarea la nevoi, prin costuri reduse de exploatare și prin sentimentul pe care ți-l oferă utilizarea ei.” 

”Construcția unei case implică anumite costuri materiale și emoționale pe care eu nu pot să le încadrez niciodată într-un lowbudget”, mai adaugă acesta, în eventualitatea unor soluții propuse beneficiarilor cu bugete mici.

Soluții eficiente energetic

Astăzi se vorbește tot mai mult despre construcțiile ecologice și despre sustenabilitate, indiferent de tipul construcțiilor: rezidențiale, civile, industriale etc. Arhitectul Arhideea precizează că standardul la care se raportează în domeniul rezidențial este cel dezvoltat de PassivHaus Institut din Darmstadt.

Pentru ca o clădire să fie considerată o casă pasivă, conform PassivHaus Institut, aceasta trebuie să îndeplinească criterii precum:

  • Cererea de energie pentru încălzirea spațiului nu trebuie să depășească 15 kWh pe metru² de spațiu utilizabil (suprafața de pardoseală tratată) pe an sau 10 W pe metru² cererea maximă. În climatele în care este necesară răcirea activă, cerere de energie pentru răcirea spațiului se potrivește aproximativ cu cerințele de necesitate de căldură de mai sus, cu o alocare suplimentară pentru dezumidificare.
  • Cererea de energie primară regenerabilă, energia totală care trebuie utilizată pentru toate aplicațiile casnice (încălzire, apă caldă și electricitate) nu trebuie să depășească 60 kWh pe metru² de suprafață pardoseală tratată pe an.
  • În ceea ce privește etanșeitatea la aer, un maxim de 0,6 schimburi de aer pe oră la presiunea de 50 pascali (ACH50), verificat cu un test de presiune la fața locului (atât în ​​stări presurizate, cât și în stări depresurizate).
  • Confortul termic trebuie îndeplinit pentru toate zonele de locuit atât în ​​timpul iernii, cât și în timpul verii, nu cu mai mult de 10% din ore într-un an dat peste 25 ° C.

Criteriile enunțate sunt realizate prin proiectarea inteligentă și implementarea celor 5 principii ale Casei Pasive: design fără punte termică, ferestre superioare, ventilație cu recuperare de căldură, izolație de calitate și construcție etanșă.

În acest sens, arhitectul propune beneficiarilor din România 3 soluții eficiente energetic. ”Chiar dacă acest standard este foarte rar atins cu adevărat de o locuință, sunt multe construcții care, urmând câteva principii simple, se încadrează în categoria construcțiilor eficiente. Arhitectul le recomandă beneficiarilor să acorde atenție acestor trei direcții care pot influența dramatic bilanțul energetic al casei.”

  • Amplasare/Orientare (vecinătăți, puncte cardinale, grad de însorire vara/iarna);
  • Etanșeitate (controlul numărului de schimburi de aer pe care casa le face cu exteriorul);
  • Izolare (cea mai groasă izolație nu este neapărat cea mai bună atunci când se ia în calcul și timpul de amortizare a investiției).

Ce preferă românii la casele de vacanță din zona de munte

În ultima vreme se remarcă pe piața locuințelor de vacanță o preferință a românilor pentru designul scandinav, elemente împumutate sau reproduceri cât mai fidele după exemple de cabane nordice. Așa că l-am întrebat care este cererea clienților săi în ce privește casele de vacanță.

”Deși avem câteva proiecte cu volumetrii de acest gen, nu am remarcat o foarte mare cerere pentru tipologia A-frame, de exemplu. Nu aș putea generaliza un anumit curent în preferințele clienților, însă un element comun care apare foarte des constă în utilizarea materialelor naturale armonizate cu situl (lemn, piatră etc.). Suprafețele vitrate mari și șemineele sunt, de asemenea, elemente căutate.”

Structura framing permite o foarte bună izolare în grosimea structurii și o construcție uscată

Am vorbit puțin și despre recomandarea sa referitoare la tipologia structurii unei case. ”Nu am construit case cu structură metalică. Lemul (structura framing) permite o foarte bună izolare în grosimea structurii și o construcție uscată, aducând avantaje din punct de vedere al vitezei de execuție, atât la structură, cât și la finisaje. În plus, casa are un aer foarte natural, în interior nu apare acea umezeală și răceală comună tencuielilor și șapelor cu ciment.”

Cristian Oprea este de părere că un proiect este cu atât mai reușit, cu cât mai bine, mai mulțumiți se simt beneficiarii în casa proiectată de el. ”În final, sentimentul că ai jucat un rol pozitiv în conturarea vieții unei familii este cel mai spectaculos lucru din meseria noastră.”

Sursă foto arhiva personală.