Într-un material relativ recent publicat pe platforma noastră l-am menționat pe Maxim Calujac, proiectantul locuințelor verzi dintre pădurile de la Mogoșoaia, LOFT green apartments. De data aceasta însă, am stat de vorbă despre arhitectura sa, într-un interviu, pentru platforma Eurourbanism.ro.

Maxim Calujac este un arhitect din Republica Moldova, cu premii internaționale câștigate de-a lungul timpului. Acesta a studiat cursurile Facultății de Filosofie și Istoria Religiei la Moscova, după care a revenit în Republica Moldova, de unde este de loc, și a studiat arhitectura.

Ulterior a lucrat la proiecte private în Italia, România și Rusia, una dintre creațiile sale relativ recente fiind centrul creativ ARTCOR, un centru de artă contemporană de factură postindustrială din capitala Chișinăului.

De altfel, arhitectul Maxim Calujac va participa la premiile europene pentru arhitectură contemporană – Mies van der Rohe și cu proiectul său ARTCOR din Chișinău, alături de LOFT green apartments din Mogoșoaia, Ilfov – ansamblu rezidențial ce va reprezenta România.

Integrarea conceptului arhitectural în natură

Proiectele publicate pe site-ul său arată o comunicare aparte între arhitectura sa și natură: Artcor cu terasa pe acoperiș mărginită de vârful unor arbori bătrâni, Vila Mases cu copacul trecând prin planșeu ori locuințele colective dintre pădurile de la Mogoșoaia etc., așadar l-am întrebat care este viziunea sa despre arhitectura organică.

”Unul din principiile pe care le urmăresc este ca obiectul proiectat să nu domine natura. Sunt adept al unui stil laconic, logic.  Cu toate acestea, în proiectele mele se observă prezența unei linii plastice. Simt nevoia de a șterge din previzibilitate cu ajutorul acestei linii “vii”, care, de fapt, este expresia emoției.”

Ca o definiție a integrării arhitecturii sale în natură, Calujac conchide: ”Pe parcursul timpului, am ajuns la concluzia că atunci când un obiect este proiectat constructiv corect, nu vom simți nevoia să ascundem elementele portante cu finisaje. Urmărim exemplul naturii, unde armonia vine dintr-o stare inițială a lucrurilor.”

”Utilizarea resurselor recuperabile trebuie să fie o prioritate în proiectarea modernă”

Întrebat despre proiectarea în regim eco-friendly, pentru arhitect este important felul în care omul apreciază spațiul în care se află. Materialele naturale oferă confortul emoțional necesar. Utilizarea resurselor recuperabile trebuie să fie o prioritate în proiectarea modernă.”

Bugetul beneficiarului influențează calitatea construcției însă ”materialele naturale, în îmbinare cu aplicarea unei low technology, oferă posibilitatea de a propune soluții de proiectare și beneficiarilor cu venituri reduse.”

Un exemplu de clădire complet ecologică  din portofoliul arhitectului este „Casa din lunca”, o construcție multifuncțională (structură lemn, cu luminator în acoperișul din rogoz uscat, pereți umpluți cu baloți din paie) ce poate fi folosită ca restaurant, sală de conferințe sau loc de evenimente pentru sărbătorile tradiționale.

De asemenea, acesta vorbește despre soluții inteligente precum pompele geotermice ale complexului Loft. Acestea utilizează energia regenerabilă a pământului pentru a încălzi, răci și pentru asigurarea apei calde în locuințe, un sistem ce nu poluează. ”În proiectele recente s-au propus sisteme moderne de recuperare a energiei, pompe geotermale, termoizolații eficiente, iar mediul creat ridică calitatea vieții.”

Arhitectul este utilizator al noilor tehnologii în proiectare. ”BIM (Building Information Modeling) este un instrument care îmi permite să analizez repede și calitativ ideile. Îmi oferă posibilitatea de a colabora eficient cu inginerii de specialitate, de a minimiza probabilitatea greșelilor, de a prelucra în detaliu și de a preda documentația de proiect la timp.”

”Arta trebuie să fie zilnică, iar spațiul public – artă.”

Plecând de la premisa că anumite spații ne influențează, dar aceeași influență o exercităm și noi asupra exteriorului, spațiul urban înseamnă valori funcționale și simbolice care reprezintă identitatea culturală a locului în care trăim. Modul său de administrare, întreținerea și punerea în valoare face parte din preocuparea administrațiilor locale pentru promovarea acestor valori și menținerea caracterului urban al vieții cotidiene.

În opinia lui Calujac, ”spațiul urban nu trebuie privit ca element separat, el trebuie să fie o zonă activă, o intersecție a activităților zilnice ale oamenilor. El e reprezentarea modului de trăi, o reflexie a omului ca ființă socială. Spațiul urban, în viziunea mea, este un spațiu al artei. Fiecare element, fie el bordură, instalații de iluminat sau chiar bănci, ar fi obiecte de artă. Văd această schimbare a mediului prin “desacralizarea” artelor, prezența lor trebuie să fie semnificativă, expresivă și peste tot. Din păcate, majoritatea nu realizează acest lucru. Este greu de adoptat aceste principii când ducem lipsă de resurse financiare pentru așa scopuri. Arta trebuie să fie zilnică, iar spațiul public – artă.”

Artcor, centru creativ și spațiu urban

Așa cum se poate remarca din rumorile presei de specialitate, Artcor este cu siguranță un concept arhitectural altfel. Artcor este un centru creativ alcătuit din jumătate de etaj și subsol al unei clădiri existente din cadrul Facultății de Arte Plastice, Decorative și Design și o clădire nouă din curtea Academiei, Chișinău.

Clădirea centrului are forma unei scări care îți poate oferi sentimentul de experiență inițiatică. De asemenea, treptele exterioare dispuse începând de la baza clădirii te conduc spre terasa de pe acoperiș mărginită de vârfurile arborilor din vecinătate, astfel oferindu-ți experiența timpului petrecut în grădină. Într-adevăr, pare a îndeplini funcțiile unui spațiu urban real, dar și cele estetice, ale unui obiect de artă accesibil privirilor tuturor trecătorilor, fațada fiind decorată cu altoreliefuri reprezentând chipuri masculine și feminine, module în care poți distinge nasul, urechile și buzele.

Corten-ul cu care sunt căptușiți pereții la exterior pare cu adevărat viu datorită proprietății de a-și schimba culoarea în timp și supus intemperiilor. De fapt, oţelul corten formează un strat protector pe suprafaţa sa sub influenţa vremii și se regenerează permanent prin expunerea la condiţii climatice neprielnice şi asta datorită compoziţiei sale: cupru, crom, nichel şi fosfor. Ai utilizat acest material în proiecte diverse: Artcor, LOFT și inclusiv într-unul dintre cele mai noi proiecte ale tale, o cramă de pe meleagurile natale.

”Consider că am atins scopul principal de a crea un spațiu care unește comunitatea creativă. Structura portantă este vizibilă, tot ce e constructiv corect e armonios. Betonul e plastic, are naturalețe – factură și culoare neutră ce accentuează volumetria și contrastează cu corten-ul. Materialele folosite sunt brute, relativ economice pentru Republica Moldova și pe lângă faptul că reflectă sistemele constructive, acestea au mereu un rol decorativ.”

Calotopos, un proiect axat pe comunitate

Arhitectul a pomenit de cele mai noi proiecte ale sale, o casă de vacanță și o cramă, ambele situate în Republica Moldova. De asemenea ne-a povestit puțin și despre calotopos, un proiect (digital) axat pe comunitate: un oraș în care conservarea mediului natural câștigă interesul comercial, infrastructura ajută la distribuirea spațiului mai egal între locuitori, iar școlile pun accent pe dezvoltarea personalității individuale a fiecărui copil. 

”Calotopos este o utopie ale cărei idei sunt orientate după propria viziune asupra lumii. Fiind arhitect, mereu cauți soluții potrivite la un spectru larg de probleme. Asta te face să analizezi și să te documentezi, iar Calotopos vine să organizeze perfect toate activitățile vieții.” Mai multe informații și imagini despre acest concept găsiți pe pagina FB – calotopos.

Surse imagini: calujac.com, artcorcenter, calotopos și arhiva personală.