“În România ne aflăm într-o poziție în care unul dintre principalii vectori care coordonează și generează procese de regenerare urbană, adică administrația publică, nu este foarte activă pe zona aceasta”, a spus arh. Rudolf Gräf, Partener Fondator Vitamin Architects, Consilier al Primarului Timișoarei, în cadrul primei dezbateri din acest an a Comunității OSC – EuroUrbanism. Desfășurată la sfârșitul lunii martie, aceasta a tratat subiectul valorificării zonelor urbane, prin proiecte cu impact pozitiv asupra societății și crearea de comunități cu un nivel ridicat al calității vieții – Regenerare urbană sustenabilă.

“Ceea ce înțeleg oamenii din administrație prin regenerare urbană se referă foarte des la proiecte de infrastructură tehnică, adică reamenajări stradale, modernizări de infrastructură, dar lipsesc stratul social, stratul economic, impactul asupra economiei locale, asupra climatului sau asupra mediului. Cred că una dintre marile «capcane» ale regenerării urbane în România este faptul că primarii sunt foarte atașați de acest concept fiindcă, spre deosebire de o reglementare de urbanism care este greu vandabilă, regenerarea urbană poate fi foarte ușor umplută cu sloganuri”, a argumentat arh. Rudolf Gräf.

“Administrațiile publice locale nu știu să lucreze cu hărți sau cu planuri decât într-o foarte mică măsură”

Potrivit acestuia, ne aflăm în situația în care administrațiile nu sunt pregătite pentru a integra corect conceptul de regenerare urbană în activitatea de zi cu zi a comunităților pe care le reprezintă. “În Timișoara, de exemplu, eu văd nevoia de reformă pe partea de organigramă și de competențe care sunt în administrație. Există o foarte mare lichiditate în a genera procese care transcend direcții, transcend pe orizontală structuri ierarhice în administrația publică și care sunt esențiale pentru a putea avea acest tip de abordare, cu o dimensiune socială, economică, microclimatică, de mobilitate și care să se dovedească ușor de integrat într-un proiect”, a continuat arhitectul timișorean.

Acesta consideră că în momentul de față ne lipsește nu doar cultura organizațională în administrații, ci și în școală, cel puțin în facultățile de arhitectură, acolo unde ar fi nevoie de o înțelegere a spațiului ca altceva decât ca manifestare a industriei construcțiilor și stilurilor arhitecturale.

“Administrațiile publice locale nu știu să lucreze cu hărți sau cu planuri decât într-o foarte mică măsură. Trebuie să știu ce regenerez, unde regenerez, de ce vreau să fac asta, trebuie să existe un motiv și deja definirea acestui lucru este dificilă. În Timișoara au existat, cu foarte mult înaintea altor orașe, politici de regenerare urbană, dar cred că factorul politic la vremea aceea nu a știut cu adevărat care este obiectul acestor investiții”, explică arh. Rudolf Gräf.

“Nu știu dacă se poate decupla în vreun fel dezvoltarea urbană de factorul politic”

Interlocutorul dezbaterii EuroUrbanism din martie a subliniat că este foarte important pentru administrațiile publice locale să-și construiască o capacitate în sensul moderării, în sensul creării condițiilor pentru ca proiectele de regenerare urbană să poată fi puse în practică, deoarece așa cum sunt structurate acum este foarte dificil ca acest lucru să se întâmple.

“Există instrumente, există metode de a asigura o capacitate mai mare de monitorizare, de implementare și de coordonare, dar să le transformi în ceva funcțional este destul de greu. A fost greu și în contexte în care dispuneam de o resursă financiară semnificativă și consultanță externă și cu experiență foarte mare. Poți face niște progrese și poți atinge niște obiective, dar trebuie să fii conștient că nu este suficient să spui «vreau să fac regenerare urbană» și să crezi că se va și întâmpla. Eu nu știu dacă se poate decupla în vreun fel dezvoltarea urbană de factorul politic. Cred că decuplarea aceasta este un lucru foarte delicat, mai degrabă ar slăbi decât ar întări procesul regenerării urbane”, a concluzionat arh. Rudolf Gräf.

Dezbaterea video „Regenerare urbană sustenabilă” face parte din programul de comunicare și interacțiuni directe din cadrul Comunității EuroUrbanism, dezvoltat de Oameni și Companii, cu sprijinul Wienerberger și Alumil, în calitate de parteneri.