Românii își doresc să aibă un confort minimal, dar au și o nostalgie pentru tradiție, autenticitatea românească. Este concluzia la care a ajuns Arh. Proiectant Sorana Tulbure, după cum a arătat într-un interviu pentru platforma specializată  EuroUrbanism.ro.

”De un an de zile, de când mi-am constituit biroul individual de arhitectură, mă axez doar pe proiectare de locuință; am ales asta, pentru că simțeam nevoia de specializare pe un domeniu, dat fiind că legislația, normativele sunt în permanentă modificare și este foarte greu să ții pasul cu ele, de una singură. La locuințe, simt că trendul este unul minimalist tradițional. Oamenii își doresc să aibă un confort minimal, dar au și o nostalgie pentru tradiție, autenticitatea românească. Evident, acest trend duce și la o arhitectură sustenabilă. Lumea este interesată din ce în ce mai mult să fie în armonie cu natura și, în contextul din ultima perioadă, de izolare și distanțare, am avut surpriza faptului că cererea de locuințe individuale a crescut. Totuși, observ că asta este tendința mea de a orienta trendul în proiectare, pentru că, dacă aș face un recensământ al tuturor temelor de proiectare de locuințe pe care le-am primit, paleta ar fi foarte pestriță”, a explicat arhitecta.

Locuințele reprezintă trăirile cotidiene ale oamenilor

În ceea ce privește diferențele apărute între proiectarea spațiilor de locuit și cele de birouri, arh. Sorana Tulbure a arătat: Pentru mine, proiectarea de locuințe este o activitate mai caldă, mai subiectivă, se poate socializa într-un mod mai familial cu clientul, se creează o relație mai intimă. Nu mai este vorba despre felul în care își desfășoară activitatea de muncă, ci trăirea lui efectivă, afli despre tabieturile cotidiene. În același timp, se observă o tendință ca beneficiarul proiectului să își pună amprenta lui cât mai clară, asupra viitoarei construcții. Dacă înainte era firesc ca beneficiarul să se oglindească în funcționalitatea locuinței, acum el își doreste să se implice și în execuție, în detalii, în înțelegerea întregului proces de proiectare și construcție. Proiectarea de birouri a fost mai rece (poate așa am perceput-o eu, și datorită unei mai slabe experiențe), în sensul că beneficiarul nu intervenea așa de mult în modificarea funcționalului sau a detaliilor. Important era să nu depășim bugetul, să ne încadrăm într-o anumită sumă, ceea ce, câteodată, este convenabil pentru arhitecți. La proiectarea de locuințe, totul este flexibil.”

Materiale naturale, sustenabile, în armonie cu natura

În ceea ce privește materialele, cererea este, potrivit arhitectei, ca acestea să fie, în general, naturale, sustenabile, în armonie cu natura, pentru că omul se gândește că va locui în acel imobil, probabil, toată viața, și poate îi va convinge și pe copii să o păstreze. De aceea sunt folosite materiale ca lemnul, cărămida arsă, izolația de lână, sau, oricum, o izolație de calitate și naturală, țigla ceramică sau șindrila de lemn. Cu toate că sunt niște materiale folosite în trecut, acestea revin pe piață acum, cu proprietăți îmbunătățite și reevaluate, pentru confortul modern. De exemplu, poți înlocui șindrila de lemn cu o tablă ce imită acest material.

Lutul, din nou la modă

Un alt material despre care arh. Sorana Tulbure spune că s-a documentat și care crede că va reveni în forță este lutul, argila, care este ieftin, dar cere o manoperă costisitoare: ”Nu se găsesc constructori care să lucreze cu acest material, care are niște calități excepționale: durabilitate, sustenabilitate, confort termic, calitatea bună a aerului în interior, rezistență. Probabil cea mai bună soluție de lucru cu acest material este de a construi în familie, cu prietenii, în clacă, în comunitate.”

Beneficiile pandemiei

”Această perioadă de izolare și distanțare mi-a înfrânat și mie un pic ritmul alert, pe care îl aveam în meseria mea. Mi-am dat seama că, atunci când nu te grăbești, când proiectezi în tihnă, soluțiile se conturează mai armonios. Dacă lucrurile erau făcute în grabă, se ajungea, oricum, la modificări pe șantier și erau mai complicate documentațiile de autorizație modificate. De-asta consider că ultimele proiecte la care lucrez sunt cele mai spectaculoase, se simte evoluția cu fiecare proiect”, a arătat tânăra arhitectă.

Locuințe sustenabile din cob

La capitolul ”proiecte spectaculoase”, aceasta a vorbit despre proiectarea unei locuințe cu structură de tip “cob”: “Cobul este un amestec umed din lut, nisip, paie și apă și nu este tratat termic. Se formează manual niște bulgări care au un volum apropiat cu o cărămidă, iar apoi aceștia sunt presați manual pentru formarea zidurilor. Nu există cofraje sau echipamente mecanice, din acest motiv, construcția se realizează într-un mod organic, unicat. În România, lutul nu este omologat ca material de rezistență în construcții, dar se poate adapta, folosind o structură din stâlpi și grinzi de lemn, iar zidurile să fie realizate din cob. Am fost foarte entuziasmată, însă, până la urmă, beneficiarul a renunțat să o mai realizeze din cob, pentru că nu a găsit oameni care să-i realizeze zidurile, fiind vorba, într-adevăr, de un volum mare de muncă fizică și proprietarii nu erau disponibili. Aici iar cred că implicarea beneficiarilor este direct proporțională cu sustenabilitatea locuinței.”