“Avem oportunitatea de a ne transforma acum pentru a fi mai bine pregătiți în viitor – suntem la pitstop și avem o șansă uriașă de a schimba spațiul fizic al biroului. Putem compara momentul actual cu un circuit de Formula 1, în care mașinile fac ture de circuit, iar această pandemie le-a oferit ocazia să intre la padocuri și să schimbe cauciucurile cu unele mai mai bune, astfel încât atunci când se va fi sfârșit perioada actuală de pandemie să intre din nou pe circuit mai bine pregătiți”, a spus Arh. Tudor Ionescu (Head of Advisory & Transaction Services, Office la CBRE) într-un dialog foarte interesant purtat cu Arh. Șerban Țigănaș (Preşedinte – Dico şi Țigănaş birou de proiectare SRL, Secretar General – Union Internationale des Architects) în cadrul dezbaterii video organizată de portalul EuroUrbanism pe 27 august, cu tema Previziunile din domeniul construcțiilor și al proiectării în perioada 2020-2021”.

Noțiunea de work from home nu e nouă, nu e inventată în luna martie, când a intrat în vigoare Starea de Urgență. Existau programe și existau companii și la noi și în străinătate care aveau această componentă de work from home în modul lor de a lucra. Foarte puțină lume o accesa de fapt și am văzut și un calcul pe subiectul acesta, în Statele Unite erau undeva pe la 3% din cei care aveau opțiunea de a lucra de acasa și care accesau acest mod de a lucra. În Uniunea Europeană era cam 5%, dar în România era undeva pe la 1%”, a explicat Arh. Tudor Ionescu.

Pentru acesta, în anii trecuți subiectul de a fi capabil să lucrez de oriunde era unul pe care îl aducea în discuție când povestea despre trenduri în muncă și despre flexibilitate. “Totdeauna oamenii spuneau ‘Ok, ințelegem că în zona asta mergem cu investițiile pe partea de tehnologie, înțelegem că trebuie să devenim mobili și să renunțăm pe de o parte la desktopuri și să investim în tehnologii care să ne permita să ne mutăm agil în orice parte, înțelegem că putem investi în senzori care să ne spună cum ne mișcăm prin birou, care sunt zonele eficiente, care sunt zonele mai puțin eficiente’. Înțelegeau că un mod agil de a lucra în birou însemna să nu mai stai la biroul tău, la bucata aia de pal de 80 pe un metru 40 pe care scria numele lui și doar el se așeza acolo, ci însemna să te așezi la o masă împreună cu ceilalți sau să te poți așeza oriunde vrei în birou și să fie un mediu potrivit pentru tine. Dar modul în care receptau ei ceea ce le transmiteam eu s-a schimbat post pandemie. Acum eu nu apuc să deschid bine o discuție că oamenii sar cu întrebările despre work from home, despre experiența pe care au avut-o, despre ce a funcționat/ce n-a funcționat, cum o să facem, cum ne resetăm, cum o să ne găsim modul de a lucra pe viitor, ceea ce mi se pare un lucru bun. În discuțiile pe care le am avut despre modul de a folosi un birou, lumea a devenit mult mai atentă la mesajul meu, care este unul tehnic arhitectural sau de aranjare a modului de a funcționa o companie într-o componentă mai structurală, nu doar de spațiu, deci au devenit mult mai atenți la comunitatea lor, la ceea ce încearcă să construiască împreună, la grupul de valori care atașează și care unește de fapt cultura unei companii”, mai spune Tudor Ionescu.

Acesta adaugă că în București există momentan un stoc de 3,3 milioane de metri pătrați de clădiri clasa A și Clasa B noi și bune de folosit. “Sunt convins că a auzit toată lumea de amenajarea spațiilor de interior, de birourile Facebook, birourile Google de acum câțiva ani, pozele foarte colorate de pe internet în care lumea foarte colorată se plimba cu trotineta prin birou, apăreau zone de brainstorming, culoare largi unde lumea se juca mai mult decât lucra. Cred ca a fost un impuls către toate celelalte companii că se poate și altfel, că putem ieși din doi metri pe doi metri dedicați mie și atât, din mobilier alb și spații anoste și putem merge către altceva în care să ne regăsim un mod de a lucra. Partea frumoasă e că am învățat din experiența celor de la Facebook si Google că acele spații foarte deschise nu funcționează tocmai bine pentru birouri și că ele pot fi ajustate și controlate și construite perfect pe comportamentul anumitor companii în funcție de industria care fac parte. Am ajuns la o maturitate în partea de consultanță în care poți construi un birou pe baza datelor pe care le extragi din comportamentul oamenilor, din comportamentul acelei companii căreia îi dedici un spațiu, și nu mai ajungi să proiectezi un spațiu generic în care poate intra și o companie care se ocupă de farmaceutice, și o companie de avocați, si o firma de IT, ci faci un spațiu perfect pentru acel tip de companie care intră acolo”, menționează specialistul companiei CBRE.

Acesta recunoaște că există un decalaj între sectorul privat și sectorul public, în ceea ce înseamnă consultanța pe partea de spații de birou. “Putem compara momentul actual cu un circuit de Formula 1, în care mașinile fac ture de circuit, iar această pandemie le-a oferit ocazia să intre la padocuri și să schimbe cauciucurile cu unele mai mai bune, astfel încât atunci când se va fi sfârșit perioada actuală de pandemie să intre din nou pe circuit și mai bine pregătiți. Tot resetul care se face acum, toată regândirea spațiului de birou, deși este un pic în orb sau necunoaștere, punctul comun este de fapt unul de performanță, asupra modului nostru de a lucra la birou și desigur este legat și de o performanță financiară, privitoare la costurile de operare ale unui birou, la costurile de închiriere. Dar subiectul este de performanță la sfârșitul zilei, iar cuvântul acesta dacă îl transpun în birouri pentru diverse autorități publice, nu cred că mă aude nimeni. Din ce am văzut eu peste ghișeu, prin ușita aceea mică, sunt de fapt vrafuri de dosare, de depozitări, de proceduri, de echipamente învechite și de elemente care să comunice că acel birou este proprietatea dnei X și numai a dnei X…”, a mai menționat Arh. Tudor Ionescu.

Potrivit acestuia, “productivitatea trebuie scoasă din coaja fizică a clădirii de birou și dusă acolo unde tu ca individ te simți mai eficient, te simți mai performant și te întorci în biroul tău împreună cu colegii tăi, cei cu care lucrezi împreună, aderi la aceleași valori împreună, pentru a colabora cu ei și pentru a inova împreună cu ei în domeniul tau. E o schimbare de rol și atunci work from home cred că ne-a dat tuturor acum un impuls să ne redescoperim locul în care suntem mai performanți. Poți fi eficient într o varietate de spații. Fiecare dintre noi si fiecare dintre cei cu care lucrez, are acces la o varietate de spații și atunci răspunsul e unul foarte personal la întrebarea ‘unde ești mai productiv?’ Unii nu sunt productivi acasă. Pentru unii work from home e o perioadă îngrozitoare, pentru că au familie de jur împrejur, nu au spațiu dedicat. Alții, dimpotrivă, sunt singuri acasă și perioada asta pune o presiune psihologică teribilă pe acestia. De asta nu pot să trag o linie absolut clară a productivității în ultima perioadă”.