Asociaţii profesionale şi patronale din domeniul eficienţei energetice a clădirilor propun majorităţii guvernamentale care se creează în aceste zile şi care discută programul de guvernare, alocarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a sumei de 4 miliarde de euro pentru eficienţa energetică a clădirilor.

Potrivit unui comunicat remis joi AGERPRES, cele unsprezece asociaţii profesionale şi patronale reprezintă sute de companii importante din România şi o parte importantă a economiei României, dar şi zeci de mii de specialişti din rândul arhitecţilor, inginerilor şi auditorilor energetici.

“Această sumă nu este aleasă întâmplător, ci este echivalentă cu proporţia de emisii de gaze cu efect de seră ce revine sectorului clădirilor. Acestea produc 36% din aceste emisii, aşa ca ar trebui să îi revina cel putin 4 miliarde din cele 11,3 miliarde rezervate Romaniei pentru proiecte cu impact asupra reducerii emisiilor de carbon conform Pactului Ecologic European (Green Deal)”, se menţionează în scrisoarea deschisă adresată noii majorităţi guvernamentale, lui Ludovic Orban, Dacian Cioloş, Dan Barna şi Kelemen Hunor.

Potrivit semnatarilor scrisorii, redimensionarea sumei puse în discuţie în prezent, care este de doar 1,2 miliarde de euro, ar trebui să fie un obiectiv major, atât prin prisma obligaţiilor europene şi naţionale pe care ni le-am asumat, cât şi pentru că investiţiile în renovările de clădiri returnează cele mai multe beneficii economice, sociale şi de mediu precum crearea rapidă de noi locuri de muncă, relansarea economică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform Comisiei Europene şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA).

Potrivit documentului, IEA precizează în raportul său referitor la redresarea sustenabilă în perioada pandemiei faptul că “cele mai multe locuri de muncă noi vor proveni din măsuri pentru renovarea clădirilor şi alte măsuri de eficienţă energetică”. Acelaşi raport subliniază că asemenea investiţii vor genera locuri de muncă rapid şi le vor crea pe plan local, nu le vor internaţionaliza.

Comisia Europeană recomandă în Ghidul referitor la Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă prioritizarea investiţiilor în eficienţa energetică a clădirilor ca instrument esenţial pentru relansarea economică şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, se menţionează în scrisoarea deschisă.

Totodată, Pactul Ecologic European are ca element esenţial “Valul de renovare a clădirilor”, fără care nu ne putem atinge obiectivele climatice pentru anii 2030 şi 2050 la nivel european, iar noi trebuie să respectăm prevederile sale, inclusiv de a creşte substanţial rata de renovare a clădirilor.

Consiliul European a adoptat recent ţinta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 55%, un obiectiv ridicat şi care poate fi atins doar prin investiţii în eficienţa energetică a clădirilor, în condiţiile în care acestea sunt responsabile de consumul a 40% din energie şi de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.

România are un nivel extrem de scăzut al alocărilor de bani pentru clădiri comparativ cu nivelul european. Spre exemplu, Bulgaria alocă 1,5 miliarde pentru eficienţa energetică prin PNRR, în condiţiile în care are o populaţie de aproximativ trei ori mai mică.

“Nu în ultimul rând, dorim să subliniem faptul că România, conform obligaţiilor asumate prin Strategia Naţională de Renovare, va trebui să investească aproximativ 13 miliarde de euro în eficienţa energetică a clădirilor până în 2030 pentru a-şi atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi tranziţia la o economie neutră din punct de vedere climatic. Este un obiectiv natural să folosim măcar 4 miliarde din fondurile puse la dispoziţie prin PNRR pentru a acoperi o parte din investiţia necesară”, se mai precizează în scrisoare.

Totodată, semnatarii scrisorii atrag atenţia asupra faptului că în PNRR ar trebui inclusă şi finanţare reducerii consumului de energie în casele unifamiliale, care lipseşte din primul proiect pus în discuţie, astfel încât fondurile pentru imobile să nu fie rezervate exclusiv clădirilor publice şi blocurilor de locuinţe.

“Ne arătăm încrederea că Guvernul va sprijini şi renovarea energetică acestui tip de clădiri, mai ales că în 2020 a fost creat primul program naţional de reducere a consumului energetic în această categorie de clădiri, Casa Eficientă Energetic, implementată de Administraţia Fondului pentru Mediu.”, susţin autorii scrisorii.

Semnatarii scrisorii sunt: Emilia Cerna-Mladin – Preşedinte, Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România
Ioan-Silviu Dobosi – Preşedinte, Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România, Ovidiu Păscuţiu – Preşedinte, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Vată Minerală din România, Laurenţiu Plosceanu – Preşedinte, Asociaţia Română a Antreprenorilor în Construcţii şi Andrei Botiş – Preşedinte, Consiliul Român pentru Clădiri Verzi/Romania Green Building Council.

Scrisoarea a mai fost semnată de Horia Petran – Preşedinte, Asociaţia Cluster pro-nZEB, Radu Dudău – Director, Energy Policy Group, Adrian Zamfirache – preşedinte, Asociaţia QETICS – Grupul pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS, Cătălin Lungu – Director Executiv, Ordinul Auditorilor Energetici din România, Mihail Ştefan – Director Executiv, ROMEPS – Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România şi Mihai Moia – Director Executiv, Asociaţia pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri – ROENEF. AGERPRES