Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 10 noiembrie, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006.
“Monumentele de for public având caracter decorativ, comemorativ şi de semnal, amplasate în spaţii publice, într-o zonă de protecţie instituită conform legii, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale sunt bunuri mobile; lucrări de artă plastică, artă monumentală şi construcţii sau amenajări neutilitare”, prevede legea.
Actul normativ stipulează că din categoria lucrărilor de artă plastică, artă monumentală de for public şi categoriile de lucrări aflate în spaţii publice pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale sunt: a) lucrări comemorative situate pe monumente comemorative de tip A şi B; b) fântâni; c) mobilier urban de dimensiuni monumentale cu caracter decorativ; d) sculpturi monumentale rezultate în urma organizării de tabere de creaţie plastică, reamplasate în spaţii publice.
“Plăcile sau lucrările comemorative situate în alte zone (…) sunt de următoarele tipuri: a) plăci comemorative dedicate unor personalităţi istorice, culturale, ştiinţifice, sportive sau din alte domenii; b) plăci comemorative dedicate unor momente, evenimente istorice, clădiri demolate”, mai stipulează actul normativ.
Conform legii, amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul şi autorizarea executării lucrărilor în construcţii, precum şi cu avizul privind concepţia artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul
Culturii sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Naţională pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public. Amplasarea plăcilor comemorative se realizează fără autorizaţie pentru executarea de lucrări de construcţie.
De asemenea, obligaţiile de administrare şi conservare a lucrărilor de artă plastică, artă monumentală de for public revin proprietarilor sau, după caz, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori instituţiilor publice titulare ale dreptului de proprietate sau ale altor drepturi reale.
Procedura privind amplasarea plăcilor comemorative, modelele-standard şi detaliile tehnice ale plăcilor comemorative se propun de către Comisia Naţională pentru Monumente de For Public şi se aprobă prin ordin al ministrului Culturii.
Deţinătorii imobilelor pe care se amplasează plăci comemorative au obligaţia să permită accesul pentru montarea acestora.
Monumentele de for public vor beneficia de o zonă de protecţie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile acestora, această zonă asigurând conservarea integrată şi punerea în valoare. Plăcile comemorative nu beneficiază de zonă de protecţie.
Legea prevede că lucrările comemorative situate pe monumente istorice şi plăcile comemorative vor avea un sistem standardizat de codare.
“Ministerul Culturii, prin Institutul National al Patrimoniului, creează, gestionează şi actualizează baza de date şi un site web public cu privire la lucrările de artă plastică monumentală de for public (…), amplasate conform dispoziţiilor prezentei legi şi ia măsurile necesare pentru alocarea sistemului standardizat de codare. Fiecărei lucrări de artă plastică/artă monumentală de for public, din categoria lucrărilor comemorative şi plăcilor comemorative, prin Institutul Naţional al Patrimoniului i se alocă un sistem standardizat de codare cu forma de bare bidimensionale care va redirecţiona utilizatorul către pagina dedicata a site-ului web, ce va conţine informatii de specialitate şi de identificare a personalităţii sau evenimentului marcat”, prevede actul normativ.
Pe 6 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii în forma iniţială, Parlamentul admiţând parţial cererea sa. AGERPRES
Photo by Mitya Ivanov on Unsplash.
