Fundația Comunitară București a inițiat campania de strângere de fonduri pentru programul Bucureștiul Pregătit, în scopul creșterii capacității de răspuns a orașului și a locuitorilor săi în cazul unui cutremur.

Printre susținătorii acestei cauze se află artiști ca Marcel Iureș, Medeea Marinescu sau Adrian Despot, precum și jurnaliștii Răzvan Exarhu, Cristian Leonte, medicul Vasi Rădulescu și arhitectul Dorin Ștefan. Aceștia îndeamnă bucureștenii să acționeze ACUM pentru a fi pregătiți de un viitor cutremur, deoarece în cazul unui dezastru de asemenea anvergură, localnicii sunt mai puțin vulnerabili dacă știu să se mobilizeze. Insă condiția de îndeplinit asupra căreia atrag atenția susținătorii programului este de a demara acum pregătirile, când încă este timp, pentru a evita panica și pentru a ajuta specialiștii să își dezvolte proiectele și pentru a învăța, fiecare dintre locuitorii capitalei, cum să acționeze într-o situație de criză.

Proiectele sunt finanțate exclusiv prin strângere de fonduri private astfel că locuitorii capitalei se pot pregăti printr-o donație de 2 EURO prin SMS la numărul 8845, cu textul ACUM.

Fondurile colectate vor fi direcționate, printr-un fond de finanțare transparent, către inițiative care pregătesc bucureștenii, dezvoltă infrastructură de prevenție sau intervenții și contribuie la creșterea gradului de educare în caz de cutremur.

Printre proiectele care pot fi susținute în Bucureștiul Pregătit prin intermediul campaniei se numără:

  • Pregătirea bucureștenilor de a acorda primul ajutor persoanelor rănite, în caz de cutremur. În prezent, doar 3.000 de oameni știu să acorde primul ajutor, în timp ce nevoia de intervenție se ridică la 10.000 de persoane;
  • Antrenarea câinilor salvatori, care îi vor găsi pe cei dragi sub dărâmături. Prin donațiile colectate, numărul câinilor salvatori va crește de la 16 câini în prezent, la 30. Pregătirea lor este vitală – un câine poate salva până la șase persoane într-o oră, însă antrenarea lui costă 10.000 de lei și necesită pregătire constantă;
  • Informarea și educarea copiilor pentru a nu se speria și pentru a acționa corect în caz de cutremur, dacă acesta îi prinde la școală. Mii de părinți vor să știe că cei mici iau parte la simulări și exerciții profesioniste, pentru a fi în siguranță, în cazul în care cutremurul surprinde familia în locuri diferite;
  • Donarea rucsacurilor de urgență familiilor vulnerabile, prin care acestea pot supraviețui pe cont propriu în cele 72 de ore critice după un dezastru;
  • Dezvoltarea infrastructurii radio, pentru a putea comunica în caz de dezastru, când telecomunicațiile vor fi întrerupte;
  • Susținerea simplificării legislației de consolidare, pentru ca mai multe clădiri vulnerabile să poată fi repuse în siguranță. În mod oficial, sunt aproximativ 300 de clădiri evaluate cu risc seismic (clădirile cu “bulină roșie”), însă experții cred că ar putea fi de zece ori mai multe astfel de clădiri.

Impactul pe care un cutremur l-ar putea avea asupra Bucureștiului ar putea fi copleșitor. Cu peste două milioane de locuitori, mii de clădiri vechi sau înalte, metrou, lac de acumulare și un baraj vechi, cea mai mare rețea de distribuție a gazului din țară, capitala României se află printre orașele europene cu cel mai ridicat risc de dezastre și în primele 10 orașe din lume ca vulnerabilitate la riscul seismic:

  • Banca Mondială estimează că la un cutremur major, pierderile economice în București se ridică la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din PIB. Acestea au în vedere impactul clădirilor puternic afectate, încetarea producției, imposibilitatea de a asigura hrana pentru sinistrați și pierderile vieților omenești;
  • Conform UTC, la un seism de 7.5, peste 42% din clădirile din București (130.000 în total) vor suferi distrugeri severe. Sub 20% vor avea avarii minore, doar 8% nu vor fi afectate;
  • Pierderea vieților omenești din cauza numărului insuficient de salvatori în caz de cutremur este estimat la nivel european la o medie de un salvator pentru 3-4 victime. București beneficiază de 3000 de pompieri și personal SMURD, sute de voluntari Crucea Roșie și 4000 de pompieri care pot interveni din alte 25 de județe;
  • Blocarea sistemului medical: România nu are destule spitale de urgență, sau generatoare funcționale pe termen lung, consumabilele medicale se termină în câteva ore. În eventualitatea unui cutremur, spitalele ar putea fi puternic afectate sau drumurile ar putea bloca accesul victimelor în spitale;
  • Risc puternic de incendii din cauza țevilor de gaze care vor fi puternic afectate. Risc puternic de inundație cauzată de distrugerea barajului care reține lacul de acumulare Lacul Morii;
  • Blocarea telecomunicațiilor și imposibilitatea de a alerta autoritățile sau persoanele dragi cu privire la posibile riscuri sau vătămări;
  • Pierderea vieților omenești în cazul cetățenilor nepregătiți pentru cutremur și prinși sub dărâmături, fără rucsac de primă necesitate sau fără adăpost.