Profesional

Tematica transformărilor aduse de pandemia COVID-19 orașelor și arhitecturii clădirilor este una angajantă pentru fiecare în parte, fie profesional, fie cetățenește pur și simplu, pentru a vedea cum viața noastră socială și profesională va continua de acum înainte în orașele și în clădirile pe care le construim și în care locuim.

Această perioadă ”ne-a oferit momentul de zăbavă, pentru a reflecta asupra stilului nostru de viață, pentru a ne tăia din aroganță și a potoli zorul cu care am tratat probleme majore, precum sănătatea noastră și a planetei, șansa de a asculta iarba cum crește și a ne reîmprieteni cu natura, de a înțelege unde ne aflăm, ce dorim, de  a reechilibra raportul de forțe dintre noi  și mediul înconjurător”. Aceasta este concluzia Arh. Ileana Tureanu, Președinte U.A.R., exprimată într-un interviu pentru portalul EuroUrbanism.ro.

În cadrul admiterii la programele de masterat ale Facultăţii de Urbanism din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, tema de la admitere din acest an a fost legată de identificarea provocărilor crizei pe care o trăim pentru oraşele noastre, după cum a menţionat CSI dr. dr. habil. Alexandru-Ionuţ Petrişor, conferenţiar şi Director al Şcolii Doctorale de Urbanism a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, în cadrul Dezbaterii video EuroUrbanism de pe 29 iulie 2020.

Ultimii 20 de ani de planificare în România au însemnat deschiderea relației între instituții și politicienii locali către public, precum si creșterea interesului cetățenilor pentru deciziile de dezvoltare. Acest proces greoi a lăsat toate părțile în situații deficitare, nepregătite în special în culegerea, coordonarea și transmiterea informațiilor de interes public, dar și ca relaționare pentru negocierea interesului public și a manifestării acestuia. 

Urbaniştii sunt nevoiţi să lucreze de la distanţă, să îşi anuleze întâlnirile şi să îşi reorienteze colaborarea cu administraţia publică, folosind mijloacele de comunicare electronică. De asemenea, este necesară o adaptare a activităţii urbaniştilor din România la restricţiile de natură juridică. Acesta este impactul crizei declanşate de epidemia COVID-19, în activitatea urbaniştilor din România, după cum a explicat, pentru EuroUrbanism.ro, arh.-urb. Liliana Elza Petrişor.

Apariţia crizei COVID-19 şi a necesităţilor de distanţare socială vor impune o regândire a spaţiilor în general, nu doar a celor publice (spre exemplu, spaţiul din mijloacele de transport, dar şi din zone ce presupun aglomerarea persoanelor – intersecţii, intrări în diferite clădiri publice etc.), după cum a explicat, într-un interviu pentru EuroUrbanism.ro,  CSI Alexandru-Ionuț Petrișor (foto), conferenţiar universitar dr. ecolog, dr. în geografie, abilitat în urbanism, Director al Şcolii Doctorale de Urbanism a Universităţii de Arhitectura şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti.

Pentru a fi atractivă și competitivă, o țară are nevoie de creștere și dezvoltare economică. Zonele metropolitane și aglomerările urbane sunt motoarele economice ale unei țări.

Instrumentele viabile de planificare urbană joacă un rol esențial în gestionarea demersurilor de urbanizare sau regenerare urbană. Urban Design Management propune un proces bine definit şi integrator, care țintește să aducă plus valoare tuturor celor implicați prin reducerea şi internalizarea de la bun început a eventualelor conflicte.

În ultimul deceniu al secolului trecut, Bucureștiul a organizat un mare concurs de urbanism, menit să producă idei de revitalizare a zonei centrale a orașului, puternic afectată de operațiunile de construire a noului centru civic, dar și de alte proiecte ale „Epocii de aur”, așa cum era cunoscută perioada Ceaușescu.

Dacă este perceput corect, în conformitate cu baza teoretică actuală a ecologiei urbane,  mediul urban este o infrastructură verde (formată din zone urbane şi suburbane, parcuri industriale, canale de drenaj, coridoare ecologice şi piste pentru biciclişti şi pietoni), care, generând servicii ecosistemice, contribuie la creşterea bunăstării şi confortului populaţiei.

Proiectul PORT Cultural își propune să identifice elementele de autenticitate din mediul sătesc tradițional capabile să coaguleze interesul cultural și turistic al unui segment tot mai numeros de pasionați ai domeniului.

Cercetarea de față reprezintă rezultatul unui parcurs sistematic și anevoios în elaborarea unor caiete de sarcini pentru o nouă generație de Planuri Urbanistice Generale pentru două orașe importante din România.