Ministerul Culturii a reacţionat la criticile aduse în spaţiul public proiectului care modifică legea protejării monumentelor istorice, arătând că acesta urmăreşte debirocratizarea, digitalizarea, responsabilizarea profesioniştilor şi actualizarea procedurilor, “în concordanţă cu realitatea socială”.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a precizat că scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar şi să asigure cetăţenilor “un set de reguli coerente, fără piedici şi termene aberante”. Potrivit acestuia, trebuie eliminată practica de “alergat după ştampilă”, iar profesioniştii trebuie să conştientizeze responsabilitatea atestării pe care o obţin, care poate fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale.

“Modelul propus este preluat din legislaţia franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu. Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul “mafia imobiliară” sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor. Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire se obţin de la autorităţile locale”, a declarat Bogdan Gheorghiu.

Potrivit comunicatului, multe dintre obiectivele aflate pe Lista monumentelor istorice, ce atinge cifra de 30.000, “nu au coordonate exacte, ci poziţii aproximative”. Din acest motiv, beneficiază de acelaşi statut de monument istoric şi clădiri cu reală valoare culturală, dar şi construcţii moderne, recente sau chiar nocive, din proximitatea acestora.

“Eliminarea procedurii de consultare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sau a comisiilor zonale face referire strict la aceste construcţii menţionate din urmă, fără a atinge monumentele istorice care beneficiază de protecţie legală suplimentară. Spre exemplu, demolarea unui monument istoric reprezintă o faptă de natură penală. Intervenţiile simple asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar se află în zone protejate, vor primi aviz de la Direcţiile Judeţene pentru Cultură în baza documentaţiei elaborate de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil şi se elimină procedura de consultare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Astfel se simplifică procedura şi se scurtează timpul de aşteptare pentru beneficiari”, precizează sursa citată.

Ministerul adaugă că, în lipsa acestor modificări, Legea nr. 422/2001 prevede, de exemplu, obligativitatea obţinerii unui aviz din partea unei comisii formate din arhitecţi, arheologi, restauratori, istorici, în cazul în care un proprietar doreşte repararea acoperişului unei clădiri care nu este monument istoric, dar se află în zona de protecţie a unui monument istoric.

Totodată, pentru clădirile care nu sunt monumente istorice, dar se găsesc în ansambluri şi situri, proprietarii vor fi nevoiţi să solicite exercitarea dreptului de preemţiune de la Direcţiile Judeţene pentru Cultură şi nu de la Ministerul Culturii (de ex. Clădiri fără valoare culturală din centrele istorice ale oraşelor Cluj-Napoca, Oradea etc.).

“Se va oferi posibilitatea de a emite avizele şi atestatele în baza unor documentaţii depuse exclusiv în mediul digital, în sisteme informatizate, precum şi dacă documentaţiile prezintă semnătura electronică calificată a elaboratorului/ emitentului. Totodată, modificarea actului normativ susţine responsabilizarea profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural imobil. Chiar şi până acum, legislaţia privind protejarea monumentelor istorice impunea ca documentaţia să fie realizată de astfel de profesionişti”, arată documentul.

Proiectul ordonanţei pentru modificarea şi completarea legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii, până la 30 august. AGERPRES