Clădirile verzi păreau, în urmă cu un deceniu, utopice pentru România. În prezent însă, deși doar 0.1 – 0.2% din clădirile construite anual sunt verzi, există unele care deja sunt certificate și care au luat și premii. Este statistica prezentată de Conf.dr.ing. Dorin Beu, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în cadrul dezbaterii video, organizate de portalul specializat EuroUrbanism.ro, pe 28 octombrie, cu tema “Arhitectură adaptivă și regenerativă – soluții pentru viitor”.

Dr. Beu, care este atât președintele Romania Green Building Council Transilvania (www.rogbc.org), fost președinte al Comitetului Național Român de Iluminat, cât și membru al unui grup de lucru dedicat clădirilor regenerative, a arătat că ”termenul de sustenabil e superuzitat și el a venit și ca un răspuns la această viziune strict tehnologică, în care sunt eforturi pe linia de passive house. Vrem case care să consume tot mai puțin, dar rezultatul nu este întotdeauna cel pe care l-am așteptat și, sigur, acum să revin la clădirile verzi, care au făcut un pas înainte, astfel încât să nu mai gândim doar partea de eficiență energetică, ci să ne gândim și la locație, la comunitate, cât de sănătoase sau nu sunt materialele, și ce se va întâmplă mai târziu cu deșeurile rezultate, când clădirea va fi dărâmată, ce se va mai putea recicla din ea și ce probleme va putea crea, în anii următori, prezența acelei clădiri, din punct de vedere al comunității. După aceea s-a mers, desigur, pe direcția calității aerului, conceptul de wellbeing, dar s-a încercat și introducerea de concepte vizavi de mobilitate, încercând să avem această viziune holistică.”

Despre concepte: restaurativ, regenerativ și advocacy

”Problema începe și se pune în felul următor: câte clădiri verzi se fac anual? Sigur că din totalul clădirilor, e un procent foarte mic, procentul de regenerare al clădirilor este 1-2 % și, probabil, clădirile verzi sunt undeva la 0.1 – 0.2%. Atunci vine și întrebarea: credeți că se va schimba ceva vreodată cu clădirile acestea verzi? De aici pornește discuția despre ce ar trebui să facă clădirile. Există un termen care are o problemă cu traducerea, pentru că, în limba română, restaurativ nu sună nicicum, conceptul regenerativ (www.eurestore.eu) fiind mult mai potrivit și mai ușor de tradus. Există și aici câteva definiții simple: sustenabilitatea ca limitare a pagubelor produse de o clădire, ca să ajungem la regenerativ, care permit unui sistem social și ecologic să funcționeze, să se autoregleze. Intervine și conceptul de echitate, accesul la o locuire decentă și, sigur, educație, prin învățare și înțelegere a anumitor concepte, dar și educație în sensul de advocacy, de susținere a unei cauze. Trebuie amintit, mai ales, conceptul de urbanism și, nu în ultimul rând, cel de economie”, a mai arătat Beu.