Apariţia crizei COVID-19 şi a necesităţilor de distanţare socială vor impune o regândire a spaţiilor în general, nu doar a celor publice (spre exemplu, spaţiul din mijloacele de transport, dar şi din zone ce presupun aglomerarea persoanelor – intersecţii, intrări în diferite clădiri publice etc.), după cum a explicat, într-un interviu pentru EuroUrbanism.roCSI Alexandru-Ionuț Petrișor (foto), conferenţiar universitar dr. ecolog, dr. în geografie, abilitat în urbanism, Director al Şcolii Doctorale de Urbanism a Universităţii de Arhitectura şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti.

„Din păcate, este greu de presupus că acest fenomen s-ar putea extinde şi asupra spaţiilor verzi, având în vedere că nu s-a dovedit că acestea ar avea vreun efect asupra diminuării posibilităţilor de contaminare”, a mai spus Alexandru-Ionuț Petrișor.

Spaţiul minim, regândit

Acesta a relatat că, recent, a avut ocazia să asiste la o prezentare realizată de Adriana Iftime, Director General al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, în cadrul conferinţei Euroconstrucţii, desfăşurată pe 25 iunie 2020 la Bucureşti, a cărei idee principală era că, în noile condiții, conceperea spaţiului, dar şi limita a ceea ce înseamnă un „spaţiu minim” trebuie regândite, mai ales în condiţii de telemuncă, în care, într-o familie, cei doi soţi trebuie să fie conectaţi, printr-o platformă de comunicare online, la locul de muncă, iar copiii, la şcoală, şi nu pot face acest lucru, stând toţi într-o cameră.

Soluții în caz de război, valabile și-n pandemie

„Am avut ocazia să particip la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” la susţinerea tezei de doctorat în ştiinţe militare Planificarea şi proiectarea obiectivelor destinate apărării în oraşul inteligent (2018), de către d-ra dr. urbanist-peisagist, dr. în ştiinţe militare Sorina Georgiana Rusu, lector universitar la Facultatea de Urbanism a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”; teza porneşte de la conceptul de oraş  inteligent ofensiv, în sensul de a avea o structură urbană care să permită (inclusiv prin adaptare flexibilă) un răspuns rapid la atacuri (cum ar fi cele teroriste). Starea de necesitate impusă pentru prevenirea răspândirii COVID-19 este asemănătoare celei de război, conceptul însuşi fiind de natură militară. Soluţia din cadrul tezei se impune cu necesitate şi în cazul acestei epidemii”, a mai arătat profesorul.