În România, se dezvoltă o tendință care prevede proiectarea unor locuințe sustenabile, în acord cu principiile dezvoltării durabile. Este concluzia prezentată de Dr. Ing. Horia Petran, în cadrul conferinței video, organizate de portalul specializat EuroUrbanism.ro, pe 9 decembrie 2020, cu tema “Reabilitarea clădirilor și locuirea accesibilă, noi motoare economice și sociale”. Moderator a fost arh. Șerban Țigănaș, Decan, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Cluj-Napoca.

„La clădiri, este nevoie să fim într-o tendință de sustenabilitate și către o dezvoltare durabilă. Vorbim de renovarea clădirilor și locuirea accesibilă, care sunt strâns legate între ele și se servesc una pe alta. De ceva timp, de când a apărut această poleială nouă, numită nZEB (nearly-Zero Energy Building), încerc să promovez implementarea conceptului, încerc să-l înțeleg mai bine și să-l explic, astfel încât să nu mai pară ceva sec – o obligație publicată în Monitorul Oficial. În fond, ar trebui să fie vorba despre o clădire care răspunde dezideratelor dezvoltării durabile, de sustenabilitate”, a arătat Dr. Ing. Petran.

Diferența dintre modernizare și reabilitare

”Nu agreez termenul de reabilitare. Din punct de vedere al clădirilor, reabilitare semnifică readucerea la situația inițială, ori noi ar trebui să aducem clădirea la o stare mai bună, cel puțin, din punct de vedere al consumului de energie, al performanței energetice, al eficienței șamd. Din acest punct de vedere, ar trebui să pornim de la un cuvânt mai bun decât reabilitare, care este modernizare sau renovare. Poate să fie renovare complexă, poate să fie renovare funcțională sau energetică – aprofundată sau majoră, ambii termeni fiind definiți prin lege, venind de la nivel european. Renovarea majoră presupune o intervenție cu costuri mai mari decât 25% din valoarea de impozitare a clădirii, iar renovarea aprofundată este renovarea prin care se reduce consumul de energie, echivalent cu creșterea performanței energetice, cu cel puțin 60%”, a explicat specialistul.

Pandemia, piedici și oportunități

Potrivit acestuia, pandemia a adus diverse piedici, în domeniul construcțiilor, dar a generat și oportunități: ”Este practic o îngreunare a activității, dacă vorbim la nivel de finanțare, iar, la nivel de construcții, sunt niște restricții, dar și niște reguli care, dacă se respectă, se poate continua procesul de construcție. Iar dacă ne gândim la proiectare, aceasta se poate face și de acasă, aici nefiind nicio problemă. Această pandemie a generat însă și o mobilizare a Comisiei Europene și a Parlamentului European, de creare a unor mecanisme de recuperare și reziliență, prin care se creează o disponibilizare a unor fonduri din bugetul european, pentru a fi focalizați pe renovare, deci, cumva, au fost și sunt niște oportunități.”

„Sunt optimist, pentru că finanțare există, deși cea din fonduri publice nu este suficientă. Însă trebuie pornit de la ideea că trebuie să facem cu puțin mai mult, asta însemnând că nu ar trebui să folosim exclusiv finanțarea europeană sau națională, finanțarea publică. Ar trebui să mai utilizăm fondurile publice pentru a mobiliza finanțarea privată printr-un efect de multiplicare”, a mai spus specialistul.

Eurourbanism este un program de comunicare profesională, derulat de Oameni și Companii din 2006, dedicat unei comunități de specialiști și lideri de opinie, implicați în dezvoltarea urbană din România: arhitecți privați, arhitecți publici, urbaniști, ingineri, reprezentanți ai asociațiilor de profil și ai industriilor conexe.