Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România – Bucureşti, Emil Ivănescu, apreciază că patrimoniul istoric al Capitalei este “iar pus la încercare” printr-o lucrare de intervenţie în vecinătatea imediată a Casei de târgoveţ din Calea Şerban Vodă 33, proiect care vizează realizarea unui imobil cu regim de înălţime S+P+6E.

“Patrimoniul istoric al Bucureştiului este iar pus la încercare, printr-o lucrare de intervenţie în vecinătatea imediată a Casei de târgoveţ din Calea Şerban Vodă 33, imobil emblematic pentru fondul construit al Capitalei. Considerată una dintre cele mai vechi case din Bucureşti, imobilul funcţionează în bune condiţii la adresa din Calea Şerban Vodă 33, fiind deschis publicului larg spre vizitare. În spatele construcţiei se află un alt imobil, de dată mai recentă, proprietate privată, construcţie cu reale calităţi arhitectural-urbanistice, care se doreşte a fi înlocuit cu un imobil cu regim de înălţime S+P+6E. Această intenţie a ajuns la cunoştinţa publicului odată cu panoul de informare afişat la faţa locului, panou care anunţa demararea unui plan urbanistic de detaliu (PUD)”, conform unei postări de pe pagina de Facebook a OAR Bucureşti.

Într-un document, semnat şi de către Grupul de lucru Patrimoniu al OAR Bucureşti, este anunţată adeziunea la punctul de vedere exprimat deja de către Institutul Naţional al Patrimoniului.

“Într-o arie de protecţie a unui monument atât de important pentru trecutul bucureştean, o nouă construcţie nu poate fi făcută oricum, ci în respectul legilor şi normativelor specifice în vigoare şi, mai ales, construcţia propusă nu trebuie să dăuneze monumentului existent. În caz contrar, efectul poate fi devalorizarea zonei şi, implicit, a patrimoniului pe care ne-am angajat să-l protejăm prin Legea nr.157/1997 de ratificare a Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei – Granada, 1985. Pentru orice intervenţie în zona protejată, raza de protecţie a monumentului este de 100 metri, ceea ce înseamnă că orice intervenţie nouă trebuie să se supună existentului protejat, să urmărească principiul intervenţiei integrate de punere în valoare a monumentului nu numai per se, ci în contextul lui istoric. Implantul S+P+6E contravine acestei reglementări, scoţând din scară monumentul şi periclitându-i percepţia”, se menţionează în document.

Grupul de lucru Patrimoniu subliniază că în cazul în care noua construcţie depăşeşte şi modifică indicii urbanistici existenţi, precum şi profilul vechii construcţii, documentaţia necesară nu este PUD, ci PUZ.

“Dacă nu sunt modificaţi aceşti indici şi este respectat PUZ-ul de zonă protejată, atunci documentaţia va trebui să urmeze cursul procedural legal, în care consultarea publică este unul dintre paşi”, precizează sursa citată.

Pe 12 august, Institutul Naţional al Patrimoniului, titular al dreptului de administrare a Casei de târgoveţ, anunţa că nu este de acord cu propunerile iniţiatorului PUD şi că a transmis observaţiile sale Primăriei şi Consiliului Local al Sectorului 4, precum şi Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti şi Ministerului Culturii. Potrivit INP, Casa de târgoveţ reprezintă un monument istoric de importanţă naţională, “unicul exemplu de astfel de casă de târgoveţ – provenind din arhitectura tradiţională, cu influenţe balcanice, adaptat locuirii urbane – păstrat în Bucureşti, datat la sfârşitul secolului al XVIII-lea”, având codul în Lista Monumentelor Istorice B-II-m-A-19751 şi aflat în proprietatea Statului şi în administrarea INP.

“Intervenţiile propuse prin PUD se situează în zona de protecţie a Casei de târgoveţ şi în zona de protecţie a Bisericii Sfântul Spiridon Nou – monumente istorice de importanţă naţională, precum şi în perimetrul monumentului istoric B-II-s-B-17911 – Sit II din municipiul Bucureşti, delimitat astfel: Splaiul Independenţei – Bd. Libertăţii – Piaţa Maria – Bd. George Coşbuc – str. Gazelei – str. Mitropolit Filaret – Piaţa Gării Filaret – str. Dr. C. Istrati – Piaţa Libertăţii – Bd. Mărăşeşti – Bd. Dimitrie Cantemir – Piaţa Unirii – str. Halelor. Prin urmare, orice propunere trebuie să urmărească principiul intervenţiei integrate, punerea în valoare a monumentelor în contextul lor istoric şi conservarea valorilor existente”, preciza Institutul Naţional al Patrimoniului.

Potrivit INP, construcţia propusă spre demolare, aflată în zona de protecţie a Casei de târgoveţ, “are reale calităţi arhitecturale şi urbanistice şi contribuie – prin conformarea volumetrică, înălţime, tratare arhitecturală – la perceperea monumentului” într-un context istoric urbanistic adecvat.

“Clădirea existentă este un martor al evoluţiei zonei şi al caracterului său eterogen şi pitoresc şi răspunde perfect necesităţii de descreştere treptată a regimului de înălţime de la frontul înalt (P+8) al blocurilor din Magistrală (Bd. Dimitrie Cantemir) la zona valoroasă din spatele acestuia cu construcţii predominant P/P+1. În acelaşi timp, construcţia existentă asigură intimitatea grădinii Casei de târgoveţ blocând perceperea monumentului în co-vizibilitate cu respectivul front de blocuri”, conform punctului de vedere al INP. AGERPRES