Lucrările de construcţii în România au înregistrat o creştere de 6,9%, în iunie 2020, comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior, acesta fiind cel mai mare avans înregistrat în rândul statelor membre UE. Iunie este a doua lună consecutivă în care, în ritm anual, România este lider în UE la creşterea lucrărilor de construcţii, potrivit unor statistici Eurostat, publicate în august. Datele au fost prezentate și de europarlamentarul Gheorghe Falcă, într-un material redactat cu prilejul dezbaterii EuroUrbanism.ro, organizate pe 27 august de Oameni și Companii. Tema s-a referit la previziunile din domeniul construcțiilor și al proiectării, în perioada 2020-2021.

Potrivit lui Falcă, Eurostat precizează că singurele state membre UE în care lucrările de construcţii au crescut în luna iunie a acestui an, comparativ cu luna iunie a anului trecut, sunt: România (6,9%), Germania (1,4%), Finlanda (1,2%) şi Olanda (0,8%), “iar acest lucru este încurajator pentru acest sector și nu numai, deoarece de aceste creșteri beneficiază o paletă largă de cetățeni activi în domeniul construcțiilor sau, pur și simplu, beneficiari direcți”.

Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor, o prioritate

”La nivelul Uniunii Europene, sectorul construcțiilor este cel mai mare consumator unic de energie din Europa, responsabil pentru aproximativ 40% din consumul de energie al UE și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. În același timp, aproximativ 75% din clădirile existente sunt ineficiente, din punct de vedere energetic (și au fost construite înainte ca legislația privind performanța clădirii să fie în vigoare). Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor pentru extinderea eficienței energetice și a energiilor regenerabile, într-un ritm mult mai mare, este o prioritate, în special, având în vedere că 80% din clădirile actuale vor fi în continuare utilizate până în 2050 și că doar 1% (în medie) din clădiri suferă, în prezent, renovări, în fiecare an. Această rată va trebui cel puțin să se dubleze pentru a atinge obiectivele de eficiență energetică, regenerabile și climat”, a arătat fostul edil din Arad.

Renovarea clădirilor publice și private, măsură esențială

Acesta a mai spus că, în această vară, Comisia Europeană a avut în dezbatere publică inițiativa care privește un val mare de renovări, ca mai apoi, la finalul lunii septembrie, să publice o recomandare în acest sens. Renovarea clădirilor publice și private este o măsură esențială în acest context și a fost identificată în Acordul Verde European, ca o inițiativă-cheie pentru stimularea eficienței energetice în sector și realizarea obiectivelor.

”Această inițiativă Renovation Wave este o prioritate, în cadrul Acordului Verde European și a planului de redresare pentru UE, care vizează creșterea ratei și a calității renovării clădirilor existente și, prin urmare, ajută la decarbonizarea stocului de clădiri. Având în vedere natura relativ intensă a forței de muncă a lucrărilor de renovare și modul în care aceasta se potrivește cu ambiția verde, digitală și rezistentă a pachetului de redresare al Comisiei, UE – Pachetul Generația Viitoare va sprijini, din punct de vedere legislativ și financiar, urmărind cel puțin dublarea anuală a ratei de renovare și a stocului de clădiri existent. Găsirea resurselor financiare necesare pentru a realiza transformarea materialului imobil în UE este o provocare de durată”, a mai arătat Falcă.

Nevoi financiare în creștere

Potrivit europarlamentarului, cifra de afaceri anuală în sectorul construcțiilor (toate activitățile) este de 1.400 miliarde euro și cifra de afaceri dedicată activităților de renovare și întreținere este de aproximativ 370 miliarde euro.

”Cu toate acestea, pe măsură ce rata și profunzimea renovării crește în viitor, nevoile financiare vor crește, iar Comisia Europeană a estimat recent că există un decalaj anual de investiții de 185 de miliarde de euro pentru renovarea clădirilor. O variantă ar fi ca acest decalaj să fie completat, prin dezvoltarea unui mecanism sau a unui fond dedicat de gestionare a renovării, în cadrul politicilor care se dezvoltă, pentru a asigura redresarea economică și pentru a construi o economie rezistentă și care să facă față schimbărilor climatice în UE. Toate părțile interesate sunt de acord că această sumă de bani nu se poate aștepta să fie furnizată doar din finanțare publică. Va trebui să fie o combinație de finanțare publică și privată, care este obținută prin diferite mecanisme. Este de subliniat faptul că investițiile susținute de finanțarea UE și a statelor membre vor îmbunătăți activitățile economice, care vor ajunge la creșterea veniturilor fiscale și la reducerea costurilor cu șomajul”, a mai explicat Falcă.

Fonduri în România

Referindu-se la fondurile ce pot fi folosite de România, europarlamentarul a menționat Programul Naţional “Casa Verde Fotovoltaice”, ce prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională şi asigură o finanţare de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanţată de către autoritate se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii. Bugetul alocat acestui program este de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei, de la AFM, prin care aproape 27.000 de cetăţeni pot deveni prosumatori.

Cât de importantă este renovarea clădirilor pentru viața de zi cu zi a cetățenilor UE

Renovarea este, potrivit lui Falcă, extrem de importantă, deoarece petrecem mai mult de 90% din timpul nostru în interiorul clădirilor, calitatea clădirilor noastre și a mediului interior au un impact mare asupra vieții noastre de zi cu zi.

”Acest lucru este foarte clar ilustrat, atunci când analizăm statisticile despre sărăcia energetică. O mare parte a gospodăriilor aflate în sărăcie energetică trăiesc în clădiri care sunt în stare proastă, iar ocupanții sunt mai susceptibili să sufere de boli cronice. Renovarea energetică cuprinzătoare este răspunsul durabil la sărăcia energetică. Clădirile reprezintă cea mai mare investiție (dacă ești proprietar) sau cel mai mare cost (dacă ești chiriaș) cu care ne confruntăm, în viața noastră de zi cu zi. Prin urmare, garantarea că acestea sunt de înaltă calitate și rezistente împotriva efectelor schimbărilor climatice este crucială. În cele din urmă, clădirile ne exprimă identitatea culturală. Nu trebuie să uităm că, de fapt, clădirile modelează mediul de viață în orașele noastre, precum și în sate. Programele cuprinzătoare de renovare a energiei, bine concepute, pot contribui la modernizarea districtelor și formarea de cartiere confortabile și care să ofere cetățenilor standarde mai înalte de viață”, a mai explicat Falcă.