Autoritățile locale își propun să coreleze noul Plan Urbanistic General al Timișoarei cu planurile similare ale localităților din zona periurbană. Dezvoltarea Timișoarei încă are loc în baza PUG-ului aprobat la începutul anilor 2000, deși un document similar a fost elaborat încă din 2014. Nici până astăzi nu a fost și aprobat. Chiar și acesta are nevoie de actualizări. În plus, lipsesc câteva avize; fără ele planul nu poate intra în vigoare: de la Ministerul Dezvoltării, OCPI și CJ Timiș.
Numit în urmă cu patru luni în funcție, noul arhitect-șef al Timișoarei, Gabriel Almăjan. a declarat că au existat interese în spatele întârzierilor repetate care au dus la această situație.
„E o situație foarte ciudată. Cred că a fost și un concurs de împrejurări, dar mai ales de interese, din punctul meu de vedere. Acest PUG este la nivelul anului 2014, cam atunci el era aproape finalizat. El are niște prevederi care trebuie să fie actualizate, asta e una din sarcinile pe care aș vrea să le îndeplinesc. Ce s-a întâmplat de la momentul la care PUG-ul ăsta a fost adus în forma lui actuală? Ultimii 5, 6 ani. Al doilea lucru: lipsesc avizele OCPI, Ministerul Lucrărilor Publice și CJT. Au fost depuse documentații și s-a primit răspuns cu ceea ce ar trebui modificat sau actualizat. Pentru obținerea celor 3 avize avem deja discuții inclusiv cu elaboratorul PUG-ului. Însă ceea ce mă intrigă cel mai tare e faptul că de atunci și până acum documentația nu a fost finalizată. Nu știu de ce s-a amânat atât de mult, de ce contractul a fost suspendat, însă din punctul meu de vedere, azi, singura opțiune corectă pe care o avem este să revizuim ce mai avem la documentația actuală, să obținem cele 3 avize care lipsesc, să avem o corelație cu documentațiile de urbanism din periurban care sunt în elaborare acum și să încercăm, să sperăm anul acesta, dacă nu cel târziu la începutul anului viitor, să avem un PUG în vigoare”, a declarat Gabriel Almăjan, arhitectul-șef al Timișoarei.
PUG-ul vechi, din 2002, dar care încă stă în picioare, este unul depășit, admite arhitectul-șef. „Documentațiile de urbanism care s-au făcut, PUZ-uri, PUD-uri, de atunci și până acum au fost documentații care au avut ca inițiatori investitorii privați și au urmărit interesul privat în mod exclusiv, fără a avea prea multă aplecare asupra interesului public, asupra spațiului public, a unor politici vizavi de calitatea vieții. Au rezultat reglementări tehnice pe unele amplasamente care au produs multiple disfuncționalități și au prejudiciat atât proprietăți din zonă, cât și viața oamenilor în toate aspectele ei. Încă sunt documentații de tip PUZ care vin din urmă cu niște reglementări care se bucură de prezumția de legalitate, pentru că sunt HCL-uri adoptate, nu putem să spunem decât din punct de vedere a unor norme de urbanism că acea documentație nu ar trebui adoptată. Dar nu ar fi trebuit să existe aceste HCL-uri și eu cred că și acesta a fost un motiv pentru care s-a amânat foarte mult acest PUG. Pentru că a permis PUG-ul vechi să se reglementeze local și pe anumite interese strict legate de respectiva investiție niște lucruri. Or dacă am fi avut o sită mai bună prin care să filtrăm mai bine, ar fi fost mai greu să se adopte aceste HCL-uri”, a explicat Gabriel Almăjan.
