Construită în secolul al XIX-lea sub îndrumarea unui arhitect spaniol care a colaborat cu Gustave Eiffel şi modernizată de-a lungul timpului, actuala gară Atocha din Madrid este o adevărată ”inimă de fier” ce pulsează în centrul capitalei spaniole. Gara, una dintre cele mai frumoase din Europa, se remarcă printr-o surpriză pentru călători, o imensă oază interioară, dar şi prin istoria sa, marcată de atentatele teroriste care au zdruncinat Madridul şi lumea întreagă în urmă cu 17 ani, la 11 martie 2004.

Principala gară din capitala Spaniei a fost inaugurată la 9 februarie 1851, dată la care regina Isabela a II-a şi anturajul său au plecat cu trenul pentru prima dată din această staţie feroviară, la acea vreme o construcţie simplă, cu peroane din lemn, denumită Estación del Mediodía, către localitatea Aranjuez, inaugurând astfel a doua linie ferată din Spania.

După ce clădirea a fost în mare parte distrusă într-un incendiu, în 1864, a fost reconstruită în stil Art Nouveau, conform unui proiect al arhitectului spaniol Alberto de Palacio Elissagne care a colaborat cu renumitul Gustave Eiffel, dar şi după un concept al inginerului francez Henri Saint-James. Acesta din urmă a fost inspirat de noul stil de construcţie a clădirilor, care utiliza din ce în ce mai mult fierul datorită siguranţei sporite, arhitectură pe care o admirase la Expoziţia Universală de la Paris din 1867. Gara reconstruită, cu denumirea actuală, Estación de Madrid Atocha, a fost redeschisă în 1892.

La fel ca multe gări ridicate în secolul al XIX-lea în capitalele europene, Atocha a fost construită într-un stil având la bază fierul forjat, cu spaţii inundate de lumina naturală sub acoperişul gigantic din fier şi sticlă, cu o înălţime de 27 de metri şi o lungime de 157 de metri, ce îi oferă aspect de seră. De altfel, piesa de rezistenţă a gării impozante este interiorul său, unde se află o grădină tropicală, cu mii de plante naturale din sute de specii, inclusiv din America, Asia şi Australia.

Gara a fost modernizată şi extinsă în ultimele decenii, astfel încât clădirea să fie adaptată la vremurile moderne, conform unui proiect al arhitectului spaniol Rafael Moneo, laureat al premiului pentru arhitectură Pritzker Prize în 1996 şi distins cu prestigioasa medalie regală de aur (Royal Gold Medal) din partea Institutului Regal al Arhitecţilor Britanici (RIBA), în 2003.

Construcţia actuală cuprinde, practic, trei gări în una: Puerta de Atocha, al cărei terminal deserveşte trenurile AVE de mare viteză, Atocha-Cercanías, un terminal pentru trenurile de navetişti şi regionale, pe distanţe medii cu o conexiune directă la reţeaua de metrou şi vechea gară, scoasă din funcţiune în 1992 şi transformată radical. Vechea clădire a gării, care adăpostea terminalul iniţial, a fost transformată în spaţiu comercial, prevăzut cu magazine, cafenele şi un club, fiind totodată locul în care se află grădina tropicală, ce se întinde pe 4.000 de metri pătraţi. Până în anul 2018, ”jungla” înconjurată de fier, sticlă şi cărămidă, adăpostea şi broaşte ţestoase în iaz, însă acestea au fost mutate pentru a fi protejate.

Un cilindru de sticlă, cu înălţimea de 11 metri şi diametrul de 9,5 metri, inaugurat în anul 2007 lângă gara Atocha, aminteşte de dimineaţa zilei de 11 martie 2004, când istoria complexului feroviar din capitala Spaniei a fost marcată pentru totdeauna de o serie de violente atacuri teroriste în urma cărora 191 de oameni şi-au pierdut viaţa. Memorialul, inaugurat de fostul rege al Spaniei Juan Carlos şi de regina Sofia, alături de premierul la acea vreme, Jose Luis Rodriguez Zapatero, adăposteşte în spaţiul său interior albastru, translucid, numele victimelor, dar şi mii de mesaje de condoleanţe scrise după atentat şi lăsate în gară de călători.

Anul European al Căilor Ferate 2021 este o iniţiativă propusă de Comisia Europeană în luna martie 2020 şi adoptată de Parlamentul European şi de Consiliu în decembrie acelaşi an, ca parte din eforturile UE de implementare a Pactului Verde European, ce va permite economiei blocului să devină durabilă prin realizarea neutralităţii climatice până în 2050. De asemenea, Anul European al Căilor Ferate are drept scop să promoveze transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator şi sigur.