Guvernul a modificat programul de consolidare de risc seismic a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice instituit prin Legea nr. 212/2022, incluzând raportul de expertiză şi certificatul de audit energetic în categoria de cheltuieli eligibile, a anunţat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Actul normativ a fost propus de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru eficientizarea acestui program, a declarat Cseke Attila.

„În primul rând, s-a extins categoria de cheltuială eligibilă prin program şi la raportul de expertiză de risc seismic care trebuie făcut şi finanţat de către beneficiar, autoritate locală sau autoritate centrală. După încheierea contractului de finanţare pe acest program de investiţii, va putea fi decontat, de aici încolo. Până acum, această sarcină bugetară practic rămânea pentru autoritatea locală sau centrală. La fel şi raportul de audit energetic necesar pentru eficientizarea energetică a clădirilor – era în sarcina autorităţilor locale, respectiv centrale, va fi preluat în bugetul acestui program de investiţii. Şi, la fel, la finalul investiţiei se emite un certificat de performanţă energetică a clădirii. (…) Şi costul acestui certificat va putea fi decontat din acest program de investiţii”, a arătat ministrul.

O altă modificare a vizat abrogarea limitării depunerii proiectelor pentru primele 60 de zile după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat.

„Am propus ca din 1 august anul acesta platforma practic să fie deschisă în continuu, 24 din 24 de ore, astfel încât autorităţile locale sau beneficiarii acestor proiecte, în momentul în care au un raport de expertiză de risc seismic şi avansează cu documentaţia, (…) să nu trebuiască să aştepte anul următor în care iarăşi se deschide perioada de 60 de zile. (…) Platforma, în acest moment, pe legislaţia în vigoare, va fi deschisă până în 20 februarie, până atunci se pot încărca proiecte. (…) De la 1 august va fi deschisă în continuu, iar evaluarea acestor proiecte depuse va avea ca şi finalitate un ordin de ministru prin care să aprobe introducerea lor în lista-sinteză şi, după acest moment, care se va întâmpla cam într-o lună, deci până la sfârşitul lunii martie, cei care sunt cu proiectele pe lista-sinteză, în momentul în care încarcă documentaţia deplină, vor putea încheia contract de finanţare pe bugetul Ministerului Dezvoltării”, a explicat Cseke Attila.

Ministrul a amintit că, anul acesta, pentru program sunt prevăzute în buget 200 de milioane de lei credite bugetare şi 500 de milioane de lei credite de angajament. „În momentul în care există solicitări mai multe şi documentaţii complete, evident, Guvernul e dispus să majoreze aceste plafoane, pentru că este un interes public general”, a completat el.

Din data de 3 ianuarie, când Ministerul Dezvoltării a deschis platforma digitală dedicată programului, au fost depuse 235 de cereri de finanţare, în valoare totală de 4,29 miliarde lei.

„130 de cereri în valoare de 2,97 miliarde de lei pentru consolidare de risc seismic de blocuri de locuinţe, respectiv 105 cereri în valoare de 1,32 miliarde de lei care se referă la clădiri de interes public. Între aceste clădiri de interes public sunt 54 de unităţi şcolare, opt unităţi sanitare, 17 instituţii culturale, restul din alte categorii”, a precizat Cseke Attila.

El a menţionat că, pe lângă finanţarea de la bugetul de stat a acestui program, există şi finanţări propuse în PNRR, accesate în totalitate.

„Vorbim de o finanţare de 486 milioane de euro pentru renovări integrate, care includ consolidare de risc seismic în mod obligatoriu şi eficientizare energetică în mod obligatoriu. Aici vorbim despre 130 de blocuri cu două scări, parter plus opt etaje, ca şi medie, respectiv 325 de clădiri publice în medie cu 900 de metri pătraţi”, a indicat ministrul Dezvoltării. AGERPRES