Specialiștii în construcții, fie ei arhitecți sau ingineri, s-au confruntat cu o cerere acută de automatizare a construcțiilor, în ultima perioadă. Motivul: ”În acest context, în care ne-am închis o perioadă, mulți oameni s-au îndopat cu tehnologie, mă refer la tehnologie aplicată în casă – automatizări ale casei, de la deschis ușa, la făcut cald, la ridicat rulouri etc”, după cum a explicat Ing. Marius Șoflete, inginer constructor și proiectant specializat de case pasive, în cadrul celei de-a cincea ediții digitale a dezbaterii EuroUrbanism, a 24-a din Programul de dezbateri profesionale lunare, ale specialiștilor în arhitectură, urbanism și domenii conexe, pe teme de actualitate. Tema generală a acestei ediții, desfășurate miercuri, 25 noiembrie 2020, de la 18.00 la 19.30, a fost ”Low-tech și High-tech, în abordările sustenabile pentru construcții”. Moderator a fost Arh. Șerban Țigănaș, Preşedinte – Dico şi Țigănaş birou de proiectare SRL, Secretar General – Union Internationale des Architects (UIA), Decan – Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Cluj-Napoca.

Potrivit lui Șoflete, care este și manager inginerie creativă, trainer atașat OAR, pe cursuri de case pasive și eficiență energetică aplicată în construcții, videoblogger, există o discrepanță majoră între cele două concepte, high-tech și low-tech, generată de o altă problemă a pieței, și anume, lipsa forței de muncă calificată. ”Ori, utilizând foarte multă tehnologie, scazi ceea ce se numește eroare umană, deci ai un control al calității foarte bun”, a înclinat balanța inginerul.

În opinia acestuia, tehnologia și mersul către zona high-tech au ajutat foarte mult la identificarea unor soluții care, pe zona intervențiilor asupra construcțiilor vechi, să fie minim invazive.

Despre Tehnologia CLT

CLT vine de la ”Cross Laminated Timber”, în traducere ”plăci din lemn încleiat pe 2 direcții pentru construcții”: ”Este o tehnologie care evoluează foarte mult, datorită vitezei foarte mari de realizare a unei construcții. Am realizat de curând cea mai mare clădire de birouri din România, pe acest sistem structural. A fost construită în 44 de zile, o clădire de 2500 mp și produsă în fabrică în 4 zile. Ce mai este fascinant la acest sistem este că, și din percepția structurală, îți schimbă un pic filosofia de gândire, ca structurist, nu mai gândești doar stâlpi și cadre, ci poți gândi structuri organice. Ironia este că lemnul, cel puțin între ingineri, este considerat un material low-tech. În Franța, se încurajează foarte mult structurile din lemn, plecând, culmea, fix de la asigurarea exigenței de comportare la foc. De exemplu, spațiile comerciale nou construite în Franța au facilități fiscale, dacă își fac acoperișul din lemn, pentru că, la astfel de deschideri, rezultă secțiuni foarte mari, care ard foarte greu și, în cazul unui incendiu, nu cad în cap pompierului sau altor persoane, pentru că au unde să ardă.”

Beneficiile și neajunsurile CLT

”Proiectarea structurii CLT, în biroul nostru, durează de 3 sau 5 ori mai mult decât o structură clasică, pentru că, în procesul de proiectare, de cele mai multe ori, structura rămâne și aparentă, facem și o proiectare tehnologică, în care includem cerințe și exigențe de arhitectură, de estetică, de amenajare de interior, de instalații, deci este o proiectare mult mai complexă, dar execuția se reduce semnificativ. Principalele trei neajunsuri ale construcției CLT sunt: durata mare de proiectare și volumul mare de cunoștințe, pe care toată echipa implicată trebuie să-l acumuleze; prețul cel mai mare, dacă vorbim exclusiv de structură; echipa de execuție, care trebuie să fie calificată”, a mai arătat inginerul.

Eurourbanism este un program de comunicare profesională, derulat de Oameni și Companii din 2006, dedicat unei comunități de specialiști și lideri de opinie, implicați în dezvoltarea urbană din România: arhitecți privați, arhitecți publici, urbaniști, ingineri, reprezentanți ai asociațiilor de profil și ai industriilor conexe.