Să-ți folosești creierul.”

Acestea sunt cuvintele la care tot revine Liu Thai-Ker în timpul unei prezentări online transmise din Singapore. Liu are 82 de ani și lasă în urmă o moștenire greu de egalat de vreun alt om de pe planetă. Este cel care a transformat Singapore dintr-un oraș-stat insular plin de mahalale insalubre și sărăcie într-o metropolă uluitoare, în ciuda tuturor obstacolelor.

Și n-au fost puține. După independența din 1965, primii ani au fost extrem de grei. În timp ce România construia socialismul apelând la un urbanism de tip Le Corbusier aplicat inițial coerent, cu arhitecți care desenau cartiere cu locuire pe verticală pline de spații verzi, apoi tot mai haotic, mai înghesuit și mai betonat în funcție de „indicățiile” lui Ceaușescu, Singapore pornea pe principii diferite, de la o stare economică mai proastă.

Cartierul chinezesc încă le arată turiștilor cum erau căsuțele în care locuiau singaporezii acum 50 de ani. © Nuvisage | Dreamstime.com

Iar aceste principii, create și aplicate de Liu Thai-Ker, au fost cele care i-au permis orașului să prospere, spre deosebire de capitala României. De altfel, cele două seamănă în multe date statistice, dar diferă esențial atunci când vine vorba de calitatea vieții.

Singapore acoperă o arie de trei ori mai mare decât Bucureștiul, cea mai mare parte din această suprafață fiind construită. Densitatea de locuire e doar puțin mai mică decât cea a Bucureștiului – 7804 de locuitori pe km2 față de 8.260 de locuitori pe km2 în cazul capitalei României, dar rămâne una extrem de ridicată.

Panorama orașului pare a fi desprinsă din filmele SF, cel puțin pentru români. Foto: Cherylramalho | Dreamstime.com

91% dintre locuitori sunt proprietarii caselor în care locuiesc, față de 96% în România. Indexul de dezvoltare umană (HDI) este de 0.935 în Singapore și de 0.917 în București, ceea ce arată că nivelul mediu de trai din cele două orașe este relativ similar, când compari costurile vieții și dotările prezente. Și, nu în ultimul rând, ambele orașe au fost reconstruite, în mare parte, cu intervenția masivă a statului.

Dar asemănările se opresc aici. Sărăcia din Singaporele anului 1965 a fost înlocuită cu un PIB de 2,4 ori mai mare decât al Bucureștiului, calitatea vieții este incomparabilă (orașul-stat a fost desemnat „cea mai fericită țară din Asia de Sud-Est”), speranța de viață este de 82,9 ani față de 77,8 în București, iar orașul asiatic atrage 18,5 milioane de turiști pe an nu doar datorită portului și poziționării sale, ci mai ales datorită sectorului de servicii extrem de bine dezvoltat.

Chiar dacă nu sunt spectaculoase, blocurile de locuit din Singapore sunt înconjurate de parcuri și au acces rapid la transport în comun ultramodern. Foto: © Jimmytst | Dreamstime.com

Fabuloasele proiecte de urbanism și de arhitectură îl transformă într-o destinație de neratat în Asia de Sud-Est, atât pentru turismul de afaceri, cât și pentru cel de relaxare. Comparați asta cu cele 1,2 milioane de turiști străini atrași de București (Budapesta atrage circa 4,5 milioane de turiști străini pe an).

Liu este un urbanist-filosof. Aproape poet uneori, fapt care te face să înțelegi de ce a lucrat la Singapore la fel cum lucrează un artist la opera vieții lui. Iar ce i-a ieșit este, după toate evaluările, o capodoperă.

Liu Thai-Ker, 82 de ani, fondator MORROW și creator al orașului Singapore

Fără a intra în detalii privind diferențele care țin de cultură, etnie și poziționare geografică, voi încerca să redau lucrurile povestite de Liu Thai-Ker care sunt aplicabile și orașelor din România.

3 ingrediente esențiale pentru a transforma un oraș

Conform părintelui orașului Singapore, ai nevoie de trei elemente-cheie:

  • Guvernare (administrație) puternică
  • Teren în proprietatea orașului
  • Planificare inteligentă

Citește mai mult!