Am povestit cu Matius Ichim și colegii săi, într-un interviu pentru Eurourbanism.ro, despre arhitectura de retail. Definită succint, arhitectura de retail sau arhitectura comercială reprezintă arhitectura care mijlocește legătura dintre client și brand, modul de interacțiune dintre aceste două personaje din lumea comerțului, a shopping-ului, iar MATIUS este primul studio de arhitectură de retail din România.

Cu un portofoliu amplu, convingător prin exemplele de spații comerciale create în cei 20 de ani de activitate desfășurată în sfera arhitecturii de retail, dar și prin unele proiecte aparte, arhitecții MATIUS ne-au vorbit despre culisele unui studio de arhitectură pasionat, ce evoluează în baza unei formule contemporane de coautorat între arhitecți, ingineri specialiști, regizori și retaileri.

„Pentru noi beneficiarul este omul”

Felul în care arhitectul interacționează cu clientul său, beneficiarul spațiului proiectat, este cu siguranță, o linie directoare pentru succes. O dată reușită pe termen scurt, prin livrarea unui proiect de care beneficiarul este mulțumit, și a doua oară succes pe termen lung, prin crearea unui portofoliu puternic și a unei legături de durată cu clientul. În acest sens MATIUS pune în centrul atenției omul din spatele beneficiarului.

Chiar dacă beneficiarul este în cele mai multe cazuri o companie (multinațională sau românească), chiar dacă este un colos sau un simplu producător de mai mici dimensiuni, pentru noi beneficiarul este omul. Noi ne raportăm la orice client, vorbind cu oamenii din spatele departamentelor, cu proprietarii de business-uri cei care au pus suflet, timp și energie în dezvoltarea propriilor lor afaceri. Deci cred că acesta e un mare merit al nostru; nu ne raportăm artificial la legătura cu beneficiarul.

Un alt lucru pe care l-am înțeles relativ repede în evoluția noastră ca studio: ne orientăm interesul nu către a mulțumi un beneficiar, ci ne orientăm toate resursele, toate energiile și ghidăm jocul, împreună cu beneficiarul, în direcția obținerii în final a unui concept, a unui proiect care sa răspundă nevoilor clientului nostru, așa cum un croitor nu face haina pentru el, ci o face pentru clientul său.

Ei bine, am învățat apoi, destul de repede, că nu noi decidem unilateral aspectele ce țin de conceptul din arhitectura unui spațiu comercial. Cam în tot ce înseamnă amenajare interioară, de la poziționarea unui logo, înălțimea unui blat, tipul de material utilizat, avem foarte mulți pași de realizat împreună cu foarte multe departamente interne ale clientului. Nu decidem unilateral nici măcar când este vorba de normativele românești. Chiar și acolo ne consultăm cu un specialist, cu verificatori autorizați de minister, cu reprezentanții centrelor comerciale și, nu în ultimul rând, cu reprezentanți ai furnizorilor de materiale. Pentru că arhitectura comercială este una dintre zonele în care evoluția materialelor se întâmplă tot timpul, cu pași foarte rapizi, studioul nostru explorează constant tendințele și performanțele materialelor cu cele mai înalte standarde de calitate.

În relațiile cu beneficiarii uneori e nevoie de o diplomație atent cultivată, de un mod de abordare foarte soft și delicat. Nu reușim să avansăm decât dacă ascultăm foarte mult în prima fază; deci împotriva așteptărilor, arhitectul nu este un mic Dumnezeu și nu este un oracol. Pentru a răspunde unei teme, arhitectul (din studio) căruia i s-a alocat un proiect, trebuie să înțeleagă foarte bine acea temă, trebuie să își facă foarte bine research-ul, să își facă foarte bine analiza contextului, să înțeleagă ce vinde retailer-ul, cum își dorește să se poziționeze în raport cu concurența și cum vrea să fie perceput acel spațiu comercial de către consumatori.”

Proximitatea cadrului natural, cât și a celui construit influențează major forma, funcționalul și aspectul unui spațiu comercial

Un spațiu comercial poate fi rezultatul izbutit al unei munci de echipă susținută, dar ce înseamnă asta atunci când ne extindem ușor viziunea și descoperim că ceea ce suntem pe cale să realizăm este ”din alt film” decât ne oferă contextul spațial din vecinătatea clientului nostru?

”Chiar dacă majoritatea intervențiilor MATIUS, ca studio de arhitectură specializat în arhitectura comercială, se desfășoară cu predilecție în centre comerciale, da, proximitatea, vecinătatea, contextul inserției unui proiect contează foarte mult. Soluția livrată este puternic influențată de vecinătăți din toate punctele de vedere, atât cele din stânga, dreapta, spate, față, cât și cele din proximitatea mai largă și, evident, nu vorbim doar despre spațiile comerciale din centre comerciale.

Desigur, chiar și la nașterea unui centru comercial, sunt plusuri majore care pot dirija numărul de locuri de parcare, care pot genera căi de acces speciale. Mă refer aici la prezența unui parc, cum este parcul din spatele centrului comercial Park Lake sau parcul din proximitatea Palas Iași sau cel din City Park Mall Constanța. O prezență naturală aduce un plus extrem de mare conceptului, sunt generatori de trafic substanțial, care pot naște accesuri mai ample sau mai mici, mai îndepărtate sau mai apropiate. Aici mă refer la treceri de pietoni, la pasaje subterane, stații de mijloace de transport în comun amplasate strategic. Este clar ca aceste aspecte modelează spațiul comercial, ansamblul de spații comerciale, în primul rând funcțional. Să nu uităm și de factorii de mediu: lumina naturală, chiar dacă e foarte apreciată de oameni, în centrele comerciale nu este foarte încurajată prezența sa, cu excepția zonelor de foodcourt sau a spațiilor comune, a galeriilor, a zonelor de legătură între ancore și punctele principale de interes. Într-un spațiu comercial stradal, de pildă, lumina solară poate aduce foarte mari dezavantaje, o dată prin aceea că nu se poate controla evoluția sa pe întreaga perioadă a unei zile, că poate genera efectul de orbire, de disconfort optic, și în al doilea rând, poate deteriora unele produse (îngălbenirea, decolorarea acestora). Așadar, accesibilizarea poate modela foarte mult percepția asupra spațiului, dar poate și să afecteze fizic produsele comercializate în acel spațiu comercial. Din acest motiv, de cele mai multe ori, în magazinele stradale sunt utilizate bariere UV care se aplică direct pe geamuri sau, de cele mai multe ori, marchize retractabile, pergole, jaluzele mobile. Deloc de neglijat în mod cert, o vitrină mai expusă către exterior poate primi un aport caloric considerabil în timpul verii, prin urmare, trebuie gândite și prevăzute în interiorul spațiului comercial, acele instrumente de climatizare a aerului, care ne fac experiența de shopping mult mai agreabilă.

În concluzie, da: proximitatea cadrului natural, cât și a celui construit influențează major forma, funcționalul și aspectul unui spațiu comercial, putând genera provocări complexe echipelor de proiectanți. În același timp, aspectul ce ține de proximitate contribuie în mod esențial la coerența și estetica unui parcurs urban, chiar dacă acesta este un spațiu exterior protejat (galerie, portic, piață), un centru comercial sau un spațiu într-un centru istoric ori o zonă civică intens circulată. Influențele se întâmplă constant, cu fiecare intervenție: decizia de a integra o zonă verde poate crea un plus valoare și poate induce utilizatorilor săi un confort și o experiență crescute. În ultima perioadă, ca o reacție la restricțiile sanitare, apetitul pentru a petrece cât mai mult timp în exterior, fie la concerte, fie la cafenele, de a socializa la restaurante, grădini de vară a crescut.”

Valorile intangibile ale brandului și percepția consumatorului – „Sunt foarte multe aspecte impalpabile care pot modela spațiul arhitectural”

Pentru a identifica ceea ce este cu adevărat important pentru clienții lor, marile branduri realizează diferite studii de specialitate ce studiază comportamentul acestora. Este vorba despre acele nume care dețin rețele mari de spații comerciale și, mai ales, despre multinaționale, ”care întotdeauna pun la dispoziția noastră studii privind profilul consumatorilor, profilul psihologic, comportamental al consumatorului, pe lângă alți indicatori precum sexul, intervalul de vârstă, nivelul de educație, nivelul de venit, numărul membrilor din familie. Sunt foarte multe aspecte impalpabile care, în consecință, pot modela spațiul arhitectural.

”Vorbind despre valori intangibile, nu pot să nu amintesc aici un aspect foarte dificil de exprimat, pentru că el este inexistent; așa cum l-ați definit, este intangibil. Nu poți să spui că atingi spațiul, pentru ca spațiul este  zona imaterială dintre volume, dar mă refer aici la spațialitatea unui magazin, la acel sentiment de bine, de plăcut, pe care îl ai într-un spațiu atunci când simți o relație specială cu înălțimea, cu proporțiile acestuia. Acesta ar fi un element esențial: spațialitatea.

Sunt și alte elemente intangibile, deși mai puțin inefabile și mai puțin greu de controlat. Mă refer aici la nivelul de luminozitate, la temperatura de culoare a luminii, la dozajul oferit de anumite aplicații, la sistemele de iluminat prezente în parcursul consumatorului către zonele specifice dintr-un spațiu comercial: zona de cabină de probă, punctul de achitare și de ambalare a produselor, vitrina, zona de landing etc.

Sunt o multitudine de factori care, aparent, nu țin de arhitectură, dar care pot crea un sentiment de confort, de relaxare, de împlinire, de satisfacție, și aș continua aici cu sistemele de climatizare. Sunt absolut necesare în spațiile comerciale moderne. Mă refer aici chiar și la un cadru ambiental, la un miros plăcut în incintă, în spațiile care se succed într-o amenajare, de la acces până la ieșire; mă refer totodată la ergonomia spațiului. Vrei ca un produs pe care urmează să îl achiziționezi să fie ușor de accesat, să poți să îl testezi, și atunci ai nevoie de o lumină bună, vrei să atingi un produs și atunci trebuie să fie accesibil, poziționat la nivelul ochiului și la nivelul mâinilor.

Noi încurajăm o prezență agreabilă a angajaților, a asistenților comerciali care, pentru a fi obținută, presupune ca ei să se bucure de spații sociale destinate lor (un vestiar, un loc de luat masa, un grup sanitar adecvat). Angajații nu sunt niște mașini cărora le dai un magazin pe mână, urmând să livreze vânzări. MATIUS îi privește pe angajații dintr-un magazin ca pe niște specialiști cum, de pildă, sunt actorii în cadrul scenei, sau mașiniștii din spatele acesteia, deci vorbim despre multe aspecte care conduc, împreună, la crearea unei valori intangibile a brandului. Nu doar poziționarea unui logo, prezența anumitor culori, ci o multitudine de factori care sunt intangibili contribuie la interacțiunea consumatorului cu brandul.”

Industria farma – „Spațiul de farmacie presupune mai multe exigențe specifice”

Fiecare formă specializată de arhitectură vine cu frumusețea specificului său, dar și cu o serie de provocări pentru arhitecți.

”Fiecare retailer vine la pachet cu un set de provocări, fie că este specializat în comercializarea de papetărie, produse de întreținere, lenjerie intimă sau fashion, dar m-aș opri acum la spațiul de farmacie, spațiu care presupune într-adevăr mai multe exigențe specifice. Cu atât mai mult dacă vorbim despre farmaciile veterinare sau despre pet shop-urile care conțin și o farmacie veterinară, dacă vorbim despre farmaciile umane, despre fitofarmacii – în special tot ce ține de zona farma, de la uman până la vegetal și animal – constatăm că trebuie să răspundem unor exigențe foarte complexe. În primul rând, cele ce țin de sănătatea angajaților. Incidența îmbolnăvirii angajaților unei farmacii este mult mai crescută, iar acest aspect presupune generarea de soluții de amenajare intens analizate și prototipuri costisitoare. Mai vorbim apoi despre un minim de confort pentru angajați. Sunt spații comerciale pe care le-am desenat și care comercializează animale vii, semințe sau plante, și atunci trebuie să ne gândim la confortul și siguranța acestora, la nevoia lor de a se alimenta, la modul de  îngrijire pe perioada găzduirii lor în spațiul comercial, de confort termic și, nu în ultimul rând, la modalitatea de a nu genera mirosuri și disconfort pentru cumpărători.

Un alt aspect important este reprezentat de produsele care se păstrează la temperaturi controlate, ori chiar în frigidere, ori în spații întunecoase și trebuie să avem echipamente care trebuie să fie pregătite să facă față acestor solicitări și exigențe, indiferent de condițiile din exterior și indiferent de situația energetică (să prevedem UPS-uri și monitorizarea acestora pentru anumiți consumatori electrici).

Am avut și multe provocări de-a lungul timpului legate de nevoia de intimitate. La un spațiu comercial cu produse de lux sau cele ce comercializează lenjerie intimă sunt alte exigențe, dar sper să pot povesti despre acestea cu următoarea ocazie.”

Arhitectura de retail – o muncă multidisciplinară

Este cunoscut, la nivel general, faptul că munca de echipă aduce rezultate mai bune decât efortul individual. Cu atât mai mult, multidisciplinaritatea unei echipe de lucru aduce magie în elaborarea proiectelor, concretizată prin obținerea rezultatelor dorite din legătura arhitect-beneficiar.

„Într-adevăr este o magie! Pentru MATIUS studio, orice proiect a fost ca o școală, aș putea spune, o oportunitate de a învață lucruri noi despre universul fascinant al comerțului, despre tehnologii și abordări noi. As menționa un proiect din 2016, o întâlnire cu un grup de lucru eterogen și foarte bine pregătit, pentru un client care avea o rețea de centre comerciale în Rusia și care a presupus lucrul sub bagheta magică a unui facilitator cu foarte multă experiență. Am avut marea șansă să găsesc în echipă un specialist în gamification, experți din zona de producție de film, specialiști din zona de AR (Realitate Augumentată) și VR (vorbim aici de IT-iști, de specialiști care, pur și simplu, au creat an de an realitatea în care astăzi se contopesc mai multe realități). A fost, într-adevăr, o foarte bună experiență, un proiect de succes, iar ulterior, pentru o parte dintre acești specialiști, MATIUS a devenit colaborator project based. Amintesc pe scurt întâlnirea cu Paul Bulencea, specialist în gamification în zona serviciilor turistice, cu echipa Design Thinking Society, specializată în proiecte de business inovation (Magda Ropotan, Tudor Juravlea, Cătălina Bănuleasa), Diana Stafie – foright strategist și fondator la Future Station.

Perspectiva de a lucra cu un regizor cu studii de antropologie socială s-a mulat perfect pe pasiunea noastră pentru oameni și pe modul nostru de a vedea lucrurile într-un spațiu comercial asemănător unei piese de teatru sau a unui film care se desfășoară live și în care atât clientul, cât și vânzătorul sunt actanți.”

prioretail.ro, Made by Society, wewilder.ro – câteva dintre proiectele speciale MATIUS

Curioși cu privire la proiectele speciale, arhitecții MATIUS ne-au vorbit și despre acestea, dintre care, unele mai deosebite se distanțează de arhitectura comercială. Acestea au fost demarate nu cu mult timp în urmă sau urmează a fi lansate.

Tot timpul avem proiecte speciale, inclusiv în pandemie am început un proiect foarte drag nouă. Se numește Prioretail.ro și se dezvoltă organic, an de an. Prioretail este un ecosistem dedicat universului retail-ului, un spațiu online în care specialiștii și furnizorii specializați în retail pot fi întâlniți și accesați de către operatorii de spații comerciale mai mici sau mai mari, naționali sau internaționali. Este un cadou pe care Studioul MATIUS l-a făcut industriei retail-ului în 2020, cu ocazia aniversării a 20 de ani de activitate.

Un alt proiect special pentru noi, pe care îl avem în desfășurare în momentul de față, se numește Made by Society, un brand al celor de la Vagabond, cu care ei încep dezvoltarea rețelei și peste granițe. Made by Society care a fost inaugurat pe 19 mai 2022, în Westfield Stratford City, Londra — un centru comercial de prestigiu. Împreună cu Terano, unul dintre furnizorii listați pe platforma Prioretail, suntem pregătiți să livrăm în majoritatea capitalelor europene și nu numai.

Ar mai fi un proiect pe care îl considerăm iarăși foarte special și al cărui șantier a debutat tot în perioada pandemiei: wewilder. Acesta este un proiect dezvoltat sub bagheta celor de la WWF Romania, care au în plan ca în Sat Bătrân din Armeniș, Caraș Severin, să dezvolte prima comunitate rural-urbană din România, un co-working hub în care două lumi se pot întâlni. Nu vreau să omit a menționa de proiectul de re-sălbăticire a unei generații, a unei familii extinse de zimbri, cu care PandaLabs (o ramură a WWF Romania) încearcă să repopuleze pădurile din proximitatea Sat Bătrân și de la poalele munților Țarcu. Ar mai fi și alte speciale, dar toate la timpul potrivit.

Chillya Unspațiu esențializat” care ne ajută să ne conectăm mai bine cu noi înșine

Cu gândul la frenezia generată și la noi în țară de fenomenul tiny houses, am întrebat pe MATIUS despre Chillya, încă un proiect special, conceput să ne ajute în procesul de reconectare la sine.

Chillya este un spațiu esențializat, un spațiu în care utilizatorul este încurajat să se focuseze exclusiv către sine și către nevoile de bază, imediate, din viața sa spirituală. Este un spațiu dedicat celor care vor cu adevărat să ia o pauză de la activitățile cotidiene sau de rutină, a celor care vor să se reconecteze cu sine, prin imersia în natură, lectură, muzică, studiu, meditație. În chilie, utilizatorul Chillya se orientează mai puțin asupra lucrurilor din jur, a decorațiunilor sau obiectelor neesențiale. Din acest motiv, Chillya nu are decorațiuni, nu are obiecte ce nu sunt absolut necesare – mă refer aici la un pat și doua geamuri ample prin care natura pătrunde în interior și îți creează sentimentul de imersie totală în natura, un corp de iluminat fără fir și, evident, un mic loc de studiu, astfel încât utilizatorul chiliei să poată lucra dacă petrece o perioadă mai amplă acolo.

Chillya este, într-adevăr, asimilabilă conceptului de tiny house, deși nu este propriu-zis o căsuță, nu are facilitățile uneia sau cel puțin nu are acele facilitați pe care suntem obișnuiți să le avem într-o casă (bucătărie, loc de servit masa, cămară etc.). Spațiul care grupează servicii de strictă necesitate se află într-un modul adiacent, lăsând loc în chilie pentru minimul de obiecte și facilitați. Prin urmare, Chillya nu poate fi considerată un spațiu confortabil, ci mai degrabă un spațiu-experiment.

Cred că este prematur să vorbim de un succes al chiliilor, oricum piața românească este încă necoaptă pentru acest tip de experiențe. Mă aștept, totuși, să apară cât mai multe proiecte similare celor de la Armeniș, în care suntem coautori ai echipei WWF: Oana Mondoc, Ioan Moldovan, Krisztina Bokos, Tiberiu Chiricheș, Alina Floroi, Mihai Pasti, Miodrag Stoianov, Alexandra Dumitrescu, ing. structurist Zsolt Bogdan și mulți, mulți alți voluntari din partea locului sau din țară.”