Designul urban și arhitectura sunt cheile unei vieți mai bune pentru fiecare. Pe 5 octombrie, de Ziua Mondială a Arhitecturii, Uniunea Internațională a Arhitecților și țările membre s-au mobilizat pentru a demonstra modul în care designul urban și arhitectura pot contribui pentru a avea comunități mai puternice, sigure, echitabile, cu un cost accesibil – cum ne pot conduce spre un viitor urban mai bun.” – Thomas Vonier, Președinte UIA.

Pandemia ne-a luat pe toți prin surprindere, iar forța cu care a afectat, deopotrivă, țări puternic industrializate și țări aflate la limita sărăciei, a scos în evidență deficiențele multor sisteme vitale, prin care și pe cele ale sistemului de învățământ.

Și în România, instituția educației, legată până acum intrinsec de clădirile pe care le numim, generic, școli, a fost nevoită să se adapteze noilor realități în care clădirile de învățământ nu mai puteau fi utilizate în siguranță. În acest proces intens au apărut mult mai clare carențele funcționale ce grevau de ani de zile fondul construit dedicat educației.

Conform studiului din 2019 „Şcoala mea – împreună pentru o şcoală mai bună”, cea mai mare parte dintre spațiile de învățare sunt găzduite de „clădiri permanente cu vechimea mai mare de 10 ani, dar renovate în ultimii 10 ani” (70,6%), iar renovările, de foarte multe ori, se referă strict la renovarea încăperilor existente și rareori la crearea de spații noi sau extinderea clădirilor.

Lipsa investițiilor în renovarea corectă, de fond, a clădirilor existente, cartierele nou apărute fără școli și grădinițe și însăși arhitectura învechită, cazonă, a școlilor, care nu facilitează desfășurarea activităților în aer liber sunt doar câteva elemente care conturează o imagine dezastruoasă atât pentru elevi cât și pentru profesori și părinți.

Citeste mai mult!