Zonele urbane sunt caracterizate în mod tradițional de o densitate mare a populației și de construcții mari și grele pentru a sprijini facilitățile moderne, cum ar fi transportul și clădirile comerciale. În prezent, acestea se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din partea populației în expansiune, a resurselor limitate și a impactului tot mai mare al schimbărilor climatice. Unul dintre indicatorii pentru măsurarea ODD 11 este zona spațiului public și verde dintr-un oraș.

Deși standardul minim acceptat este de 45% (30% pentru străzi și 15% pentru spațiile verzi), orașele nu îl respectă. În medie, doar 15% din teren este alocat străzilor chiar și în zonele planificate ale noilor orașe. În zonele neplanificate, procentul este de doar 2%. Această lipsă de spațiu natural creează un mediu de viață urban nesănătos.

Orașele ar trebui să conducă o agendă de decarbonizare. A deveni cu emisii scăzute de carbon și a schimba modul în care sunt planificate este primul pas către atenuarea emisiilor de carbon și obținerea rezilienței ecosistemului. În același timp, ei ar trebui să se asigure că planificarea urbană este capabilă să răspundă la presiunile climatice din agenda de adaptare. Spațiile publice verzi presupun:

  • Un număr mai mare de copaci în orașe ;
  • Crearea de parcuri publice din ce în ce mai mari și soluții bazate pe natură în mediul urban – cum ar fi malurile râurilor, zonele forestiere și copacii de pe străzi – promovarea unei legături mai strânse cu natura, chiar și în orașele cu densitate mare a populației;
  • O creștere a facilităților de mers pe jos și de ciclism în loc de modele centrate pe mașină și zone de parcare, cu spațiu pentru copii și adulți, să se bucure de activități în aer liber și să încurajeze un sentiment de securitate și siguranță.

Orașele din întreaga lume recunosc beneficiile unei abordări ecologice a planificării urbane, deoarece are potențialul de a reduce temperaturile urbane, de a atenua poluarea aerului și de a construi rezistența la mediu.

De ce sunt relevante spațiile publice verzi pentru orașe și populațiile lor?

Calitatea îmbunătățită a vieții: C40 arată că aerul poluat provoacă aproape 4.5 milioane de decese premature pe an și, în special, afectează copiii cu afecțiuni cum ar fi astmul. Zonele forestiere urbane, atunci când sunt proiectate în mod corespunzător, pot contribui la îmbunătățirea calității aerului. Demonstrând necesitatea de a distribui copaci în zonele urbane într-un mod care să evite consolidarea inegalităților în ceea ce privește rezultatele în materie de sănătate, orașul Tengah din Singapore oferă un bun exemplu despre modul în care planificarea urbană poate oferi standarde de viață mai sănătoase prin construirea infrastructurii subterane.

Îmbunătățirea sănătății fizice și mentale: GHIDURILE OMS sugerează că spațiile verzi pot ajuta la îmbunătățirea sănătății mintale. În urma unui studiu efectuat la Londra s- a constatat că pentru fiecare unitate de creștere a densității copacilor pe kilometru de stradă, numărul prescripțiilor antidepresive a scăzut cu 1.18 la 1,000 de locuitori. În ceea ce privește sănătatea fizică, CERCETĂRILE OMS estimează că între 23 și 25% din bolile globale ar putea fi evitate prin gestionarea acoperirii ecologice. Mai multe studii sugerează că spațiul verde reduce ratele de mortalitate prematură.

Îmbunătățirea rezilienței și a egalității, ca parte a unei strategii de adaptare: Despăduririle au pus unele regiuni mult mai mult în pericol din cauza consecințelor schimbărilor climatice. Plantarea copacilor contribuie la protecția împotriva alunecărilor de teren și a inundațiilor recurente și, prin urmare, consolidează rezistența unui oraș. Eliminarea diferențelor de acoperire a copacilor și a spațiilor verzi dintre zonele unui oraș reduce inegalitățile, deoarece oferă beneficii pentru o sănătate mai bună și bunăstare pentru toată lumea. Absența facilităților verzi, de obicei în zonele cu venituri mici ale unui oraș, creează cartiere mai calde și o expunere mai mare la riscul climatic.

Reducerea emisiilor pentru a se apropia de obiectivele de sustenabilitate și climă ale Acordului de la Paris: Spațiile verzi contribuie la realizarea de progrese în direcția atingerii obiectivului de mediu privind decarbonizarea. De exemplu, plasarea strategică a copacilor în orașe poate ajuta la răcirea aerului între două și opt grade Celsius, reducând astfel efectul urban de „insulă de căldură”, și nevoia de aer condiționat cu 30%.

Sursa: https://www2.deloitte.com/