Întâlnirea Comunității CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, din luna septembrie, a fost dedicată unei dezbateri pe tema lemnului ca material sustenabil în arhitectură și construcții. Din cauza poluării excesive generate inclusiv de sectorul construcțiilor, viitorul lumii urbane se bazează pe cel mai vechi material de construcții, și anume, lemnul.

În această ediție, moderatorul întâlnirii, Constantin Rudnițchi – Director Executiv CLCC, i-a avut ca invitați speciali pe Ing. Adriana Iftime – Director General, Federația Patronatelor Societăților Din Construcții, Cătălin Tobescu – Director general Fordaq și Director executiv al Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, Prof. Dr. Arh. Rodica Manon Crișan – Profesor de Construcții și reabilitarea clădirilor, Conducător de doctorat în domeniul arhitectură la UAUIM și pe Ing. Marius Șoflete – Inginer constructor și proiectant specializat de case pasive, Manager inginerie creativă, Trainer atașat OAR pe cursuri de case pasive și eficiență energetică aplicată în construcții, Videoblogger.

Prof. Dr. Arh. Rodica Manon Crișan – Profesor de Construcții și Reabilitarea clădirilor, Conducător de doctorat în domeniul Arhitectură la UAUIM din București, a prezentat în cadrul întâlnirii o analiză a evoluției clădirilor construite folosind ca material principal lemnul și în particular CLT – Revoluția lemnului.

Conform celor prezentate de arh. Rodica Crișan, lemnul a devenit materialul preferat în realizarea construcțiilor în sec. XXI, utilizarea lui fiind determinată, întâi de toate, de preocuparea pentru dezvoltarea sustenabilă, dar și de creșterea cererii de locuințe multietajate în orașe: „Putem observa o competiție de a construi cât mai înalt, lemnul  devenind materialul favorit al sec XXI din două motive. Pe de o parte, se previzionează dublarea populației urbane până în 2050, aspect care determină o creștere a cererilor de locuințe urbane înalte, iar  pe de altă parte acest aspect intervine în contextul preocupărilor pentru reducerea impactului construcțiilor asupra mediului unde lemnul prezintă avantaje semnificative”.

„Auzim din ce în ce mai des despre schimbările climatice generate de creșterea emisiilor de CO2. În aceste emisii crescute de CO2, sectorul construcțiilor are un aport considerabil. Anual, el produce aproape 40% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Aceste emisii sunt datorate pe de o parte, producerii de materiale de construcții și de procesele constructive, iar pe de altă parte, de funcționarea clădirii respective. [1]”, a declarat arh. Rodica Crișan.

„Există, în acest moment, un proiect ambițios al Comisiei Europene intitulat A European Green Deal, prin care Europa își propune să devină primul continent neutru ca impact climatic până în 2050. Recent, în iulie 2021, Comisia Europeană a adoptat un set de propuneri, menite să reducă emisiile nete de gaze de seră cu min. 55% față de 1990, până în 2030”, a mai arătat Prof. Dr. Arh. Rodica Crișan.

În acest context de preocupări, arhitecta remarcă faptul că viitorul lumii pare să se bazeze pe cel mai vechi material de construcții, cu certe calități de sustenabilitate. „Lemnul este singurul material de construcții regenerabil, natural, non-toxic și biodegradabil. Creează un mediu interior agreabil și sănătos, este un bun izolant termic și un material cald. Prelucrarea lui implică o cantitate mică de energie înglobată, este un material reciclabil și din procesul constructiv rezultă o cantitate mică de deșeuri. Nu în ultimul rând, lemnul stochează carbonul din atmosferă, reducând astfel emisiile de gaze de seră.”

În prezent, limitele acestui străvechi material de construcții au fost depășite grație progresului tehnologic modern.

Lemnul masiv de tip CLT este noul beton

Lemnul masiv de tip CLT (Cross Laminated Timber) este considerat noul beton și reprezintă viitorul construcțiilor.

Este un lemn reinventat, cu performanțe superioare, care schimbă scara construcțiilor din lemn și care, față de beton și oțel, are avantaje considerabile în ceea ce privește impactul asupra mediului.

„CLT se obține  din scânduri din lemn cu direcții alternate la 900, încleiate între ele sub înaltă presiune, în 3-9 straturi, ceea ce creează panouri de grosimi diferite. Panourile sunt tăiate și procesate folosind tehnologii CNC (Computer Numeric Control)”, a explicat arh. Rodica Crișan.

Ce se poate realiza din CLT?

  • Panouri de pereți portanți și planșee din CLT;
  • Pereți de închidere din panouri CLT.

Avantajele CLT-ului:

  • Capacitate portantă – rezistență a materialului comparabilă cu a betonului; rezistențe similare pe 2 direcții; panouri stabile dimensional și foarte rigide în planul lor;
  • Flexibilitatea proiectării – performanță structurală (bidirecțională) oferă libertate proiectării de arhitectură;
  • Precizia milimetrică – panourile sunt proiectate, fabricate și prelucrate folosind tehnologii CAD/CAM și mașini de tăiere performante cu CNC;
  • Economia de timp – viteza de montaj și lipsa proceselor umede, permit succesiunea rapidă a etapelor în șantier;
  • Costuri mai mici – durata mai mică a șantierului reduce costul global al construcției.

În ceea ce privește impactul asupra mediului, „CLT reprezintă alternativa sustenabilă la materialele tradiționale, precum betonul și oțelul, deoarece este o resursă regenerabilă și reciclabilă, are cel mai mic consum de energie raportat la ciclul de viață, reduce cantitatea de deșeuri și, mai ales, reduce CO2 din atmosferă (fiind posibil chiar un bilanț negativ al emisiilor de carbon la construcții înalte) spre deosebire de materialele clasice, ca cimentul și oțelul, a căror producere generează emisii de gaze de seră.”, au fost doar câteva dintre avantajele prezentate de arh. Rodica Crișan.

„Utilizarea CLT-ului în Europa a înregistrat o creștere importantă în ultimii ani. De asemenea, din 2015 și până în prezent, se poate observa și o evoluție ascendentă a pieței de CLT în Europa. Iar ca domenii de utilizare, o parte însemnată din construcțiile realizate din CLT o reprezintă construcțiile rezidențiale (41%)[2]”, a mai arătat Rodica Crișan.

De asemenea, arh. Rodica Crișan a făcut și o scurtă trecere în revistă a unor construcții de locuit impresionate realizate integral sau preponderent din CLT, evidențiind caracteristicile lor și beneficiile pe care utilizarea acestui nou material le-a adus în ceea ce privește impactul asupra mediului. Astfel, au fost prezentate blocuri de locuințe și cu funcțiuni mixte din diverse părți ale lumii precum: Stadthaus, Forté, The Cube, The Tree, UBC Brock Commons, Hyperion, Tree Tower Toronto și altele. Mai multe detalii puteți afla urmărind înregistrarea webinar-ului, disponibilă AICI.

Sursa: „A glimpse into the future – Mass timber projects” by Confederation of Timber Industries

„Această schemă ilustrează faptul că, nu în foarte mulți ani, înălțimea construcțiilor a crescut, chiar dacă unele dintre ele sunt, deocamdată, la nivel de concept. Se poate observa că în 7 ani (din 2009 până în 2016) s-a ajuns de la 30 de metri, la 300 de metri înălțime, folosind ca material principal lemnul și în particular CLT. Acest aspect ne face să ne întrebăm dacă viitorul acestor zgârie-nori nu este în acest material de construcții, în lemnul reinventat, în lemnul tehnologizat și cu performanțe îmbunătățite”, a concluzionat Prof. Dr. Arh. Rodica Manon Crișan.

Înregistrarea integrală a webinar-ului, din 14 septembrie, despre Lemnul în arhitectură și construcții sustenabile, poate fi urmărită AICI.

——————————————————-

Webinar marca CLCC

Dezbaterea moderată de Constantin Rudniţchi, Director Executiv CLCC, a vizat lemnul, în calitatea sa de materie primă regenerabilă și versatilă, care oferă răspunsuri la problemele globale urgente ale timpurilor noastre. În prezent, constructorii și arhitecții se întorc către lemn și produsele din lemn, în special acelea care oferă din punct de vedere tehnologic mai multe oportunități pentru construcții sustenabile.

Evenimentul este organizat de CLCC, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

 

[1] Sursa: https://architecture2030.org/buildings_problem_why/)

[2] Sursa: http://www.woodworks.org/wp-content/uploads/2013-WSF-ATL-Collins.pdf

și https://www.fortunebusinessinsights.com/cross-laminated-timber-clt-market-102884