Într-o țară în care peste 80% dintre rezidenți locuiesc în locuințe publice, angajamentul guvernului pentru un design urban durabil ar putea avea implicații uriașe. Și când este o țară tropicală în care confortul și aerul condiționat sunt un mod de viață, impactul ar putea fi și mai mare.

Orașul smart promite 42.000 de case noi în cinci cartiere rezidențiale, iar denumirea sa, Tengah este dată de cuvântul malaezian ce înseamnă „mijloc”, deși este situat în regiunea de vest a insulei. Orașul ecologic va fi a 24-a nouă așezare construită de guvernul din Singapore de la al doilea război mondial. Este, totuși, primul cu răcire centralizată, colectare automată a gunoiului și un centru oraș fără mașini, despre care conservatorii speră să ofere o foaie de parcurs pentru reducerea emisiilor de carbon în orașul-stat din Asia de Sud-Est.

Dezvoltarea este denumită „oraș de pădure” de către oficiali, datorită vegetației sale abundente și grădinilor publice. Cândva adăpost al unor fabrici de prelucrare a cărămizilor și folosit ulterior pentru instruirea militară, situl de 700 de hectare (2,7 mile pătrate) a fost revendicat de o pădure secundară extinsă în ultimii ani. Un „coridor” ecologic cu o lățime de 328 de picioare va fi menținut prin centrul urbei, asigurând o trecere sigură la viața sălbatică și conectând o zonă de captare a apei pe o parte cu o rezervație naturală pe de altă parte.

Proiectul s-a dovedit startul ideal pentru planificatorii urbani ce pledează pentru principiile de green design și tehnologie smart, potrivit Chong Fook Loong, directorul grupului pentru cercetare și planificare la Singapore and Housing Board (HDB), agenția care supraveghează locuințele publice ale țării.

“Tengah este o ardezie curată”, a spus el într-un interviu video, explicând că drumurile, parcările și utilitățile sunt împinse sub centrul orașului. „Optăm pentru conceptul ideal de segregare a traficului, (cu) totul sub pământ și apoi nivelul solului complet eliberat pentru pietoni, pentru oameni. Deci, este un mediu foarte sigur pentru toți.”

“Vrem un oraș care să permită mersul pe jos și cu bicicleta într-un mod foarte ușor de utilizat“, a adăugat el, spunând că ciclismul a scăzut în Singapore în ultimii ani.

Planul general va prevedea instalarea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice, în timp ce străzile vor fi, de asemenea, adaptate tehnologiilor emergente.

Cu o populație de sub 6 milioane de persoane, emisiile pe cap de locuitor din Singapore sunt mai mari decât cele din Marea Britanie, China și vecina Malaezia. Acest lucru se datorează, în parte, aerului condiționat, care reprezintă mai mult de o treime din consumul tipic de energie în gospodărie, încălzirea globală exacerbând în viitor această dependență.

Ca atare, păstrarea unui mediu răcoros va fi, din ce în ce mai mult, o necesitate pentru rezidenți. Planificatorii lui Tengah au încercat să reimagineze aerul condiționat prin implementarea unor sisteme care folosesc energia solară pentru a răci apa ulterior canalizată prin casele districtului, făcând astfel ineficiente consensatoarele AC exterioare și, important, va reduce emisiile de carbon într-o manieră substanțială. 

Urbaniștii au folosit modelarea computerizată pentru a simula fluxul vântului și câștigul de căldură în oraș, contribuind la reducerea așa-numitului efect de insulă de căldură urbană (urban heat island – activitățile și structurile umane fac ca zonele urbane să fie mai calde decât natura din jur). În altă parte, luminile smart se vor stinge atunci când spațiile publice sunt neocupate, iar coșul de gunoi va fi stocat central, cu monitoare care detectează când gunoiul trebuie colectat.

Toți locuitorii vor avea acces la o aplicație care le permite să își monitorizeze consumul de energie și apă. Afișajele digitale din fiecare bloc îi vor informa între timp pe ocupanți despre impactul lor colectiv asupra mediului, ceea ce ar putea chiar încuraja concurența între blocurile rezidențiale.

Indiferent dacă utilizarea tehnologiei inteligente poate afecta semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră sau nu, angajarea rezidenților cu propriul consum ar putea provoca schimbări de comportament, potrivit Perrine Hamel, profesor asistent la Școala Asiatică de Mediu a Universității Tehnologice Nanyang.

“Schimbarea comportamentului va fi o parte integrantă a acestuia și, desigur, designul urban este prima modalitate de a afecta și schimba comportamentul”, a adăugat aceasta.

Pentru Hamel, integrarea naturii și a zonelor rezidențiale – care creează „mai multe oportunități pentru oameni de a interacționa cu natura” – este locul în care planul Tengah excelează. Pe lângă coridorul forestier menționat mai sus, locuitorii orașului vor avea acces la agricultura comunitară în așa-numitul district Plantation.

Dincolo de promovarea și protejarea biodiversității, conservarea naturii pe sit poate duce la schimbări comportamentale suplimentare, a spus Hamel.

“Există o mulțime de exemple, din întreaga lume, care arată că schimbarea relației noastre cu natura prin întâlniri de zi cu zi ajută oamenii să ia măsuri de mediu”, a spus ea. „În această privință, cred că designul biofil și planul general fac de fapt o treabă bună”.

Când Tengah a fost dezvăluit pentru prima dată în 2016, acesta a fost primul oraș nou anunțat de guvernul din Singapore în ultimele două decenii, ceea ce înseamnă că fiecare alt cartier a fost proiectat cu mult înainte de era vehiculelor autonome și a facilităților cu internet. Chong a recunoscut că nu este ușoară modernizarea rețelelor de drumuri subterane și a jgheaburilor de gunoi pneumatice din orașele existente însă a afirmat, că Tengah este viitorul a ceea ce guvernul dorește să construiască – viitorul orașelor. 

 

Sursă + foto cnn.com